Raport la „100 de nopți” de guvernare
29 aprilie 2016Premierul a menționat că „Guvernul este conștient de provocările momentului, a fost și rămâne hotărât să facă reforme ambițioase – nu prin planuri și strategii, ci prin acțiuni”. (...) „În urma acestor reforme, oamenii trebuie să simtă că viața lor se schimbă în bine, administrația funcționează mai eficient, politica nu mai sfidează cetățeanul, iar partenerii de dezvoltare își recapătă încrederea în noi și continuă sprijinul pentru modernizarea țării”, a declarat premierul. El, practic, a preluat astfel mesajele transmise în ultima vreme de mai mulți oficiali europeni autorităților de la Chișinău, mesaje generate de anumite semnale că autoritățile naționale mimează reformele, în loc să le implementeze.
Pavel Filip a spus ceea ce au vrut să audă europenii
Săptămâna aceasta, într-un interviu pentru report.md, șeful Delegației UE la Chișinău, Pirkka Tapiola, menționa că „Moldova are nevoie, în primul rând, de reforme. Guvernul trebuie să implementeze riguros toate angajamentele asumate. Sprijinul nostru politic este condiționat de implementarea reformelor, de respectarea normelor democratice în Republica Moldova. În ceea ce privește ajutorul financiar, lucrurile sunt foarte clare: noi am elaborat un tabel de suport bugetar cu tot ce trebuie făcut în materie de macroeconomie și evitarea crizelor bancare. (...) Politicienii ar trebui să se gândească mai mult la interesul național, la felul în care dorim să arate societatea noastră în viitor. Iată ce definește fundamental un stat european. Așa că nu contează definițiile cu care jonglezi pe la întâlnirile cu partenerii de dezvoltare – contează dacă ești pro-Moldova, dacă ești pro-propriul tău popor, dacă ești pro-societate democratică. Atunci vei fi și pro-european, deoarece UE înseamnă o viață mai bună prin respectarea regulilor democratice. (...) De multe ori am văzut aici (în Moldova – n.n.) situații când un anumit interes personal a prevalat asupra intereselor naționale, a fost în contrast cu interesul general al poporului. Întrebarea este - se poate schimba acest lucru?”, a menționat diplomatul european.
Potrivit premierului moldovean, „aderarea la UE este importantă tocmai pentru că ne arată drumul clar cum să trăim mai bine, dar puterea să schimbăm lucrurile stă în noi”.
În interviul citat, Pirkka Tapiola menționa că „UE nu poate face reforme în locul autorităților Republicii Moldova. Aceasta este responsabilitatea statului. Noi putem doar ajuta. Și am ajutat. Iar când așteptările s-au transformat în dezamăgire, oamenii au arătat cu degetul la UE și au spus: „Voi sunteți de vină!”. (...) „Noi nu putem face reforme în locul vostru!”. (...) „Când ne întâlnim cu oameni de stat, care își asumă angajamente ferme în privința reformelor, noi îi credem pe acești oameni de stat. În UE, dacă spui că faci ceva, faci”, a accentuat șeful Delegației UE.
Moldovenii pur și simplu „evadează” din țară
Deși premierul s-a lăudat joi cu „stabilitatea și reformele” oferite de guvernul său, sondajele și statisticile oficiale demonstrează o degradare dramatică a situației la nivelul societății, în special în ceea ce privește creșterea sărăciei. Oamenii pur și simplu fug din Moldova și nu se mai întorc. Potrivit datelor oferite de Poliția de Frontieră a Republicii Moldova, din 28 aprilie 2014 până în prezent (de când UE a liberalizat regimul de vize cu Republica Moldova), din Moldova au plecat și nu s-au mai întors 80.000 de moldoveni – enorm dacă raportăm la perioadă și la cele trei milioane de locuitori câți se presupune că au mai rămas în țară. Și se poate presupune că marele val de exod al moldovenilor abia începe, deoarece, conform ultimului sondaj, realizat de Institutul Republican Internațional, actualul guvern se bucură de încrederea a numai 14% din populație. Ceilalți 86% pur și simplu nu simt că acest guvern i-ar reprezenta. În timp ce autoritățile de la Chișinău susțin că au implementat Acordul de Asociere cu UE în proporție de 60%, Institutul de Politici și Reforme Europene menționează în ultimul său raport că documentul a fost implementat în proporție de numai 24%.
Moldova, la mâna unui om bolnav de putere
Guvernul Filip a fost învestit pe furiș, la 20 ianuarie 2016, de o majoritate pestriță, în condiții de tensiune socială maximă (proteste stradale anticorupție), cu ignorarea procedurii legislative. Membrii Cabinetului de Miniștri au depus jurământul în fața șefului statului la miezul nopții, în spatele cordoanelor de poliție, după ce purtătorul de cuvânt al șefului statului anunțase la TV că depunerea jurământului nu va avea loc în acea noapte. Au urmat câteva ședințe nocturne de guvern, fapt pentru care, retoric, actulul executiv a fost etichetat ca fiind al „guvernării nocturne”, capturat de o grupare oligarhică prin intermediul Partidului Democrat.
Potrivit analistului politic Igor Boțan, ”Republica Moldova este un fel de feudă a domnului Plahotniuc (Vlad Plahotniuc, oligarhul care controlează PD – n.n.), care face ce vrea. El nu are preferinţe ideologice sau de sistem de guvernare. El vrea pur si simplu să controleze puterea, iar dacă cineva îi ameninţă interesele reacţionează spontan şi foarte dur la provocări”. (...) După arestarea ex-premierului Vlad Filat şi transformarea acestuia în ţap ispăşitor pentru miliardul furat există un singur stăpân al Moldovei – Vlad Plahotniuc. Lui îi plac gesturile teatrale, care-i evidenţiază rolul de stăpân”, susține Boțan.
Un alt analist politic, Igor Munteanu, ex-ambasador al Moldovei la Washington, susține într-un interviu pentru „Europa Liberă” că „Moldova se prăbușește într-un model autoritar în care oricine face ce vrea”: „Este un fel de model autoritar la care noi revenim, un fel de model autoritar de tip Voronin, de care mulți dintre cei care participă la actul de guvernare nici nu-și dau seama cât este de periculos și toxic pentru evoluția lucrurilor în acest an”.
Moldova se criminalizează!
Iar în opinia analistului politic român Armand Goșu, „Republica Moldova se criminalizează de sus până jos”: „În Moldova, Plahotniuc este imaginea răului, iar răul are un chip în Moldova – Plahotniuc. (...) Au trecut 3 luni de când Guvernul Filip a preluat puterea şi avem un iureş politic al partidului lui Plahotniuc, care a decapitat toate instituţiile pe care nu le controla şi a numit oameni apropiaţi lui în fruntea acestor instituţii. A numit oameni foarte controversaţi. Problema lui Plahotniuc era că nu controla Ministerul de Interne şi iată că are deja şi Ministerul de Interne. Asistăm la parcurgerea ultimilor centimetri în marea operaţiune de luare a statului Republica Moldova prizonier definitiv, pe termen lung”, susține Armand Goşu.