Raport descurajant al ONU privind sărăcia mondială

Dacă un pahar este pe jumătate plin sau pe jumătate gol, depinde de interpretarea fiecărui om în parte. În ceea ce priveşte însă ţelurile stabilite de ONU în anul 2000 se poate spune după şapte ani că paharul nu este plin nici pe un sfert.

Concluzia se bazează pe raportul publicat de Naţiunile Unite zilele acestea la Geneva şi prezentat de secretarul general Ban Ki Moon.

Primul şi cel mai important ţel stabilit în anul 2000 este reducerea sărăciei mondiale cu 50%, anul de referinţă fiind 1990. Conform definiţiei Naţiunilor Unite, orice persoană peste 18 ani care este obligată să trăiască cu mai puţin de un dolar pe zi este considerată „săracă“. Din 1990 şi până astăzi, numărul oamnilor care se înscriu în această categorie a scăzut de la 1,25 miliarde la 980 de milioane, ceea ce reprezintă o diminuare a sărăciei la „doar“ 19% din totalul populaţiei de pe glob, a anunţat Ban Ki Moon.

Secretarul general a ţinut însă să sublinieze faptul că, din 1990 populaţia pământului a crescut cu peste un miliard de persoane ceea ce relativizează rezultatul eforturilor întreprinse de ONU în reducerea sărăciei. De asemenea, în raport nu s-a ţinut cont de faptul că – în ultimii 17 anii – dolarul a pierdut mult din puterea de cumpărare.

În ceea ce priveşte persoanele care suferă de foame, Naţiunile Unite au constatat o creştere a numărului acestora, de la 800 de milioane la peste 850 de milioane.

Cele mai slabe succese au fost înregistrate tocmai pe continentul unde sunt mai necesare ca oriunde: în Africa. În raportul Naţiunilor Unite a fost remarcat că Uganda, Tanzania, Kenia şi Ghana au reuşit să sporească ponderea copiilor care merg la şcoală frecvent, în timp ce Nigeria, Togo, Zamibia şi Zanzibar au înregistrat o scădere a numărului de bolnavi de malarie.

Dar, dacă se face un bilanţ al întregului continent, nici unul din statele africane nu a reuşit să combată eficient sărăcia şi foametea, a declarat responsabilul pentru Africa la Naţiunile Unite, Asha-Rose Migiro.

În pofida raportului descurajant, Ban Ki Moon crede că ţelurile stabilite în 2000 pot fi atinse până la data limită 2015, dacă toţi cei implicaţi îşi respectă îndatoririle. Secretarul general al ONU a apelat mai ales la statele G8, reamintind că acestea

s-au obligat să sporească ajutorul financiar pentru ţările sărace la 0,7% din PIB.