Răfuieli în zona dreptei naționaliste din România

Înaintea super-anului electoral care urmează în România, pe locul secund în opțiunile proiectate sociologic ale votanților români se situează un partid pe care publicația ecologistă de stânga Die Tageszeitung (pe scurt, taz), care apare la Berlin, îl definește enumerând tot ce poate fi mai rău în context european. Pentru 20% dintre români, preferința se îndreaptă către Alianța pentru Unitatea Românilor (A.U.R.), un „partid eurosceptic convins, xenofob, homofob, protecţionist economic, antiglobalist, etnico-religios și ultraconservator, care militează pentru pentru o Europă de patrii suverane”, scrie taz, într-un articol publicat în această dimineață de luni (20 noiembrie 2023) sub titlul „Lupii se ceartă pe blana oii”.

Apărut surprinzător în Parlamentul de la București începând cu cele mai recente alegeri legislative, desfățurate în 2020, A.U.R. provine dintr-un grupuscul naționalist constituit în peluzele stadioanelor de fotbal. A intrat cumva agresiv, dar și fără să întâmpine rezistență în scena politică, pe o nișă, cea a iliberalismului populist, neocupată în lumina reflectoarelor. Exista o masă de votanți latentă, dar neangajată, căreia nimeni nu i se adresa pe limba pe care acești alegători mai degrabă absenți o înțelegea. Aici a venit tocmai A.U.R., cu mesajele sale anti-sistem.

Alianțe pre- și postelectorale

Între timp, partidul s-a așezat confortabil în spațiul politic, consolidat, electoral, prin tot felul de alianțe și racolări de noi membri. Pe lângă crearea unui „pol suveranist”, alături de mai multe grupări minore politic, unele de extremă radicală de dreapta, partidul s-a lăudat recent cu „achiziții” de personal din lumea economică și politică, oameni care „ne împărtășesc valorile”. Printre ei, un membru al comunității evreiești din România, fost ministru al Comerțului, Ilan Laufer, ieșit în evidență „prin prezența sa constantă la televiziunea de scandal România TV, unde a atras atenția mai ales prin elogiile aduse premierului israelian Benjamin Netanyahu”, cum observă autorul articolului din taz, William Totok.

Alături de Laufer, A.U.R. se laudă acum și cu „un controversat om musulman de afaceri, Muhammad Murad, dar și cu Lidia Vadim, fiica defunctului șef al partidului neofascist România Mare” și cu producătorul de film Sorin Ilieșiu, un radical de dreapta care consideră Uniunea Europeană ca fiind neomarxistă, contrară viziunii ideologice iliberale a A.U.R., concentrată pe „națiunea română, familie, libertate și credința creștină”. De altfel, și șeful formațiunii, George Simion, afirma, citat recent de Euractiv, că UE practică un stil de a conduce asemănător Uniunii Sovietice - dar, totodată, preciza Simon, România ar fi ultima țară care ar părăsi comunitatea europeană, pentru că un asemenea gest ar coincide cu o „curată sinucidere”.

Prezența lui Laufer ar trebui să demonstreze că A.U.R. nu este antisemit și nu relativizează Holocaustul. La fel, și o întâlnire pe care Simion a avut-o în cursul verii cu ambasadorul din București a statului Israel. Dar, între timp, majoritatea vocilor de extremă dreaptă din România, care au și pus umărul la ascensiunea formațiunii, cer acum simpatizanților să nu cumva să voteze A.U.R., pentru că s-ar fi „vândut evreilor”. Pe un canal de Telegram, citat de taz, se vorbește despre Laufer și Murad ca despre „doi vagabonzi care vor lua în Parlament locuri ce trebuiau ocupate de doi români”.

Deși părea izolat pe scena parlamentară, A.U.R. încearcă să profite de pe urma disensiunilor din marea coaliție care guvernează acum la București. Nici un partid parlamentar nu are curajul să ia - cel puțin public - în calcul o asociere postelectorală cu formațiunea de extremă dreapta. A.U.R., la rândul ei, își arogă distanță față de partidele din sistemul politic, nu vrea să audă de vreo colaborare cu Partidul Social-Democrat, al premierului Marcel Ciolacu, dar nu exclude una cu liberalii președintelui Klaus Iohannis. Până atunci, obiectivul declarat al A.U.R. este să câștige, „prin orice mijloace democratice”, 50% + 1 din voturi pentru ca la sfârșitul lui 2024 să ajungă la guvernare.