Putin și Orbán, salvatorii creștinismului

La Budapesta are loc în prezent o conferință a episcopilor și preoților din Orientul Apropiat și Mijlociu. Se discută despre cum ar putea fi protejați mai bine creștinii prigoniți din acea regiune. Sunt prezenți capii bisericilor creștine din Irak și Siria, dar și președintele rus Vladimir Putin.

Putin și gazda sa Viktor Orbán se prezintă drept apărători ai creștinismului acolo unde el a apărut și unde este în prezent în cel mai mare pericol: în Orientul Mijlociu. Cei doi procedează altfel decât țările occidentale, care se străduiesc mereu să evite la proiectele umanitare din regiune să facă diferența între musulmani și creștini, pentru că aceasta ar fi o formă de discriminare.

Întâlnire între salvatorii lumii creștine

Putin și Orbán văd lucrurile altfel: prigonirea creștinilor ar fi "ultima formă de discriminare acceptată” în ochii liderilor occidentali, a declarat ministrul de Externe ungar Péter Szijjártó în ajunul întâlnirii. Ungaria a furnizat până acum 50 de milioane de dolari pentru construirea sau renovarea de școli, biserici și spitale ale comunității creștine în regiunea amintită. Ungaria este singura țară care are un adjunct de secretar de stat însărcinat cu protecția creștinilor prigoniți în lumea întreagă.

Este în orice caz o schimbare de direcție: presa scrie la fiecare vizită a lui Putin la Budapesta și a lui Orbán la Moscova, deci de câte una-două ori pe an, mai mereu cum s-au întâlnit iar autocrații între ei. Acum se încearcă furnizarea unui ton mai pozitiv: salvatorii creștinismului între ei. O să fie mass-media sensibile la acest aspect nou?

Banii și energia atomică

Acesta este contextul, dar la întâlnirea dintre Putin și Orbán se va discuta desigur mai mult despre bani și energie decât despre creștinism.

Temele economice principale ar fi gazul rusesc și extinderea centralei nucleare Paks, o afacere de 10 miliarde pe care Ungaria a încredințat-o firmelor rusești mai degrabă decât celor vestice. Este, din punct de vedere tehnic, o decizie logică: centrala nucleară Paks a fost construită de ruși. Nu ar fi deci normal ca tot ei să o modernizeze și extindă?

Din punct de vedere politic însă, decizia a generat mari controverse. Mulți o consideră un pas periculos, prin care mica Ungarie devine și mai dependentă energetic de marea Rusie. Și aprovizionarea cu gaz a Ungariei este acoperită aproape în totalitate de Rusia. Pentru că gazul rusesc este mai ieftin. ar trebui să fie cumpărat gaz mai scump doar pentru a face pe plac țărilor occidentale și firmelor lor? Nu este tocmai Vestul cel care proclamă că economia de piață, cu ale sale cerere și ofertă, ar fi cea mai bună invenție de la roată încoace? 

Lucrurile se complică la o privire mai atentă. Rusia garantează pentru finanțarea proiectului credite despre ale căror condiții se știe foarte puțin în public. Un lucru este clar: dobânzile la nivel mondial au scăzut de la încheierea acestei înțelegeri, fără modificarea însă a condițiilor creditelor amintite.

Parțial și din cauza opoziției UE, proiectul este în prezent întârziat. Apoi se pune întrebarea de unde să fie aduși muncitorii constructori necesari în activitățile de modernizare și extindere a centralei, având în vedere că personalul calificat ungar preferă să lucreze pe bani mai buni în vest. 

Întrebări peste întrebări, care par însă aparent rezolvate, pentru că Orbán și Putin vor discuta despre o accelerare a ritmului de lucru în acest proiect.

Gazul, Ucraina și puterea

Gazul rusesc a devenit și o problemă politică, după declanșarea conflictului ruso-ucrainean. Rusia vrea să oprească din 2020 livrările de gaz către țări terțe prin tranzitarea teritoriului ucrainean. Rutele alternative ar fi conducta Nord Stream 1, existentă deja din 2011, respectiv controversatul proiect nou Nord Stream 2 (ambele conducte traversează Marea Baltică și ajung direct în Germania), precum și "Turkish Stream”, prin Marea Neagră direct în Turcia. Acest din urmă proiect ar urma să fie dat în folosință anul viitor. Ungaria ar urma să primească pe aceste rute anual șase miliarde de metri cubi de gaz rusesc. În acest context, nu este deci o coincidență că la Budapesta va veni pe 7 noiembrie și președintele turc Recep Tayyip Erdogan. 

Pentru a evita eventuale probleme de livrare odată cu schimbarea rutelor, Rusia a furnizat deja anul acesta gaz suplimentar Ungariei, care are acum rezerve suficiente pentru 2020.

Toate acestea înseamnă că Putin va lăsa în curând Ucraina fără tranzitul gazului rusesc și fără a periclita livrările către Uniunea Europeană. Până acum, numeroase țări au primit gaz rusesc prin conducte care tranzitează Ucraina. O evoluție dură, dar pentru care Germania nu poate critica pe nimeni, deoarece și ea primește gaz rusesc care evită Ucraina.

Realpolitik pentru o țară mică

Dincolo de teme tehnice și concrete, rămâne întrebarea: cum de se întâlnesc Putin și Orbán atât de des, de minimum una-două ori pe an, având în vedere că vizitele lui Orbán la liderii vestici și invers sunt mult mai rare? Cancelara germană Angela Merkel a fost doar de două ori la Budapesta de la preluarea puterii de către Orbán, în 2010.

Un răspuns ar fi că liderii țărilor din UE se întâlnesc oricum deseori la Bruxelles, contactul la nivelul instituțiilor comunitare fiind mult mai strâns.

Dar răspunsul politic este următorul: Orbán este convins că Ungaria, ca țară mică între diverse mari puteri, trebuie să ofere fiecăreia ceva, astfel încât aceste mari puteri să fie interesate de succesul Ungariei. Liderul de la Budapesta oferă SUA cooperare militară, inclusiv la misiuni în străinătate, de pildă în Irak sau Afganistan. Germanilor le oferă sprijin în politica industrială, marii constructori auto germani sunt foarte bine primiți în Ungaria. Iar rușilor le oferă centrala atomică de la Paks și o scenă: la Budapesta, Putin poate arăta lumii întregi că are aliați inclusiv în UE.