Putin și descurajarea nucleară a NATO

Este amenințarea nucleară lansată duminică de președintele Vladimir Putin o revenire la Războiul Rece? O vreme în care arsenalele atomice aflate faţă în faţă au făcut ca rachetele să nu fie folosite niciodată. Momentul cel mai brizant al acestui scenariu de disuasiune întins pe decenii dintre Pactul de la Varşovia şi NATO a fost criza rachetelor din Cuba, din anul 1962, pe care Moscova şi Washington au reuşit s-o dezamorseze pe cale diplomatică în ultimul minut. În principiu, logica politică nu s-a schimbat între timp cu nimic. Ambele părţi pleacă de la premisa că preţul folosirii armamentului atomic este prea mare, fiindcă partea adversă ar riposta imediat.

Armele atomice ale NATO sunt staţionate în diverse state europene 

Când Putin a avertizat NATO la începutul invaziei trupelor sale în Ucraina să nu intervină, ameninţând cu consecinţe "cum nu le-aţi mai văzut niciodată în istorie", ministrul francez de Externe, Yves le Drian, a replicat că el înţelege asta ca pe o ameninţare cu bomba atomică. El a adăugat: "Cred că Vladimir Putin trebuie să înţeleagă că şi NATO este o alianţă nucleară". 

De la mijlocul anilor 1950, SUA au staţionat în cadrul NATO un număr de arme nucleare în Europa. Cifrele exacte sunt ţinute secrete. Dar NATO a informat că există aproximativ 100 de focoase nucleare, depozitate în şase baze militare din cinci state membre: Kleine Brogel în Belgia, baza Büchel din Germania, Aviano şi Ghedi din Italia, Volkel din Olanda şi Incirlik din Turcia. 

Potrivit acordului NATO-Rusia din 1997, NATO a renunţat până acum la staţionarea unor arme atomice în noile state membre din Europa Centrală şi de Est. Dar după invazia rusă în Ucraina valabilitatea acestei înţelegeri este pusă sub semnul întrebării. Cu toate acestea, secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a reacţionat duminică, în cadrul unei emisiuni a BBC, cu reţinere la ameninţarea pronunţată la Moscova. "Aceasta arată cât de serioasă este situaţia. NATO nu vrea un război cu Rusia, noi suntem o alianţă defensivă", a declarat el. 

Dar armele atomice ale NATO staţionate în Europa sunt doar o părticică din arsenalul total al puterilor nucleare. Potrivit celor mai recente estimări, Rusia dispune de 6250 de focoase nucleare, SUA de 5000, Franţa de 290 şi Marea Britanie de 225. În conformitate cu acordurile de dezarmare încheiate în anii 1980, cele două părţi au redus drastic numărul armelor atomice, fiindcă în faza de apogeu a Războiului Rece SUA deţineau 70.000 de focoase nucleare şi Uniunea Sovietică 55.000. 

Coduri nucleare în silozuri subterane 

Potrivit datelor Uniunii oamenilor de ştiinţă americani (FAS), SUA, Franţa şi Marea Britanie menţin aproximativ 970 din armele lor nucleare pregătite de lansare. Aceasta înseamnă că ele sunt depozitate împreună cu sistemele de lansare şi sunt gata de luptă în aproximativ un sfert de oră. Şi Rusia menţine 900 de focoase nuclare pregătite de luptă. 

În NATO este valabili principiul participării nucleare, ceea ce înseamnă că toate statele membre sunt în principiu implicate în planificarea şi execuţia misiunilor. Cu toate acestea, codul de folosire a armelor din silozurile lor subterane se află în continuare sub controlul SUA. Deciziile se iau în cadrul Grupului de Planificare Nucleară din cadrul NATO, ale cărui întâlniri sunt strict secrete. 

NATO execută anual câte un exerciţiu nuclear cu durata de o săptămână, denumit "Steadfast Noon". În luna octombrie a anului trecut, manevra la care au luat parte 14 state membre s-a desfăşurat în sudul Europei. De regulă nu se comunică ţara în care au loc aceste manevre, fiindcă toate datele sunt strict secrete. De asemenea, în cadrul acestor exerciţii nu se folosesc arme atomice veritabile, lansarea lor fiind doar simulată. 

Nu este exclus ca Rusia să folosească arme atomice tactice 

Pe lângă armele atomice mari, strategice, toate părţile deţin şi unele mai mici, aşa-numite arme atomice tactice, cu putere de distrugere mai redusă, care pot fi transportate spre ţintă cu mijloace convenţionale, cum ar fi rachetele, avioanele, tunurile de artilerie etc. Acestea nu distrug ţinuturi întregi, dar pot contamina nuclear o regiune, aşa cum se întâmplă după un accident de proporţii la o centrală atomică. Unii experţi cred că Putin se gândeşte să folosească o astfel de armă atomică tactică, pentru a provoca teamă în rândul ţărilor NATO şi a sparge frontul lor unit împotriva Rusiei. 

Dar ce a vrut să spună Putin duminică prin termenul folosit de "pregătire specială de luptă" - asta nu ştiu nici experţii. Ziarul britanic "The Guardian" îl citează în acest context pe Pavel Podevig, care lucrează la Geneva în cadrul unui proiect despre armamentul nuclear al Rusiei. El e de părere că ar fi vorba despre un ordin provizoriu, care ar face posibilă riposta la un atac atomic, şi nu ordinul de lansare a unui atac atomic.  

Podvig crede că această formulare nu se referă la starea de alarmă maximă, ci la o acţiune care trebuie să asigure capacitatea de reacţie a lanţului de comandă. "Totuşi, este un nivel ridicat de alarmă", crede el. Rusia a staţionat deja în Belarus o serie de sisteme avansate de rachetă şi şi-a plasat în alarmă de luptă flota din Marea Neagră.