Puterea romilor pentru o Europă a valorilor

DW: Ce vă motivează, ce vă determină să fiți activ?

Zeljko Jovanovic: Cea mai mare motivație a mea este legată de comunitatea noastră: credința profundă că se poate dezvolta în ceva mai mare decât ceea ce suntem astăzi. Ideea de luptă colectivă, dorința colectivă de autoorganizare, aceasta este viziunea mea. Iar munca, viața și implicarea mea în politica europeană sunt ghidate de împărtășirea acestei viziuni cu toți oamenii cu care lucrez.

Cum vreți să transformați această viziune în realitate?

Cred că cel mai mare beneficiu și privilegiu din ultimii ani a fost să ajung să lucrez cu Fundația pentru o Societate Deschisă. Am avut șansa să învăț și să folosesc resursele rețelei pentru a-mi pune în practică viziunea creativității colective în comunitățile de romi. Este grozav că Fundația pentru Societatea Deschisă îi sprijină pe romi de 30 de ani. Știu că nu există multe situații de acest fel, că acesta este, poate, chiar singurul loc din lume unde o asemenea viziune este pe deplin susținută.

Adaptare și supraviețuire

Ați vorbit despre viziunea dumneavoastră privind disponibilitatea colectivă a comunității de romi de a se autoorganiza. Ce înseamnă asta?

Din punct de vedere istoric, am experimentat violență și respingere de când am venit în Europa, cu secole în urmă. Ne-am confruntat cu persecuție, sterilizare, genocid și, cu toate acestea, suntem încă aici. În comunitatea noastră, preocuparea este cum ne putem adapta la alte țări, alte culturi, alte religii, alte situații. Am văzut în trecut țări care au apărut și au dispărut, imperii au venit și au plecat - noi suntem încă aici, acum cu o populație de 12 milioane în Europa.

Dacă toți romii sau majoritatea romilor ar trăi într-o singură țară, într-un stat național separat, ca multe altele din Europa, am fi o țară medie din Uniunea Europeană. Am fi mai mari decât Luxemburg, Malta, Slovacia sau Ungaria. Dar nu am avut ocazia să ne organizăm ca ceilalți, în trecut.

Avem capacitatea de a ne adapta, suntem întreprinzători, găsim soluții, vorbim diferite limbi, avem chiar și capacitatea de a supraviețui celor mai grave situații - există ceva în această cultură, tradiție și istorie pe care vrem să ne construim strategia.

Ați menționat capacitatea de adaptare. Cu toate acestea, comunitatea de romi și-a păstrat moștenirea culturală unică, identitatea sa. Cum a reușit asta?

Când vorbim despre capacitatea comunității noastre de a se adapta constatăm că a trebuit întotdeauna să facem o alegere între ce a trebuit să sacrificăm și ce am vrut să păstrăm. De exemplu, numele meu este Zeljko Jovanovic. Am nume de botez sârbesc. Și nume de familie sârbesc. Părinții mei au crescut într-un mediu creștin ortodox. Suntem creștini ortodocși. Vorbim și sârbă. Dar, în același timp, am păstrat unele tradiții, unele elemente din modul de a trăi împreună în comunitatea noastră. De-a lungul timpului ne-am păstrat tradițiile în jurul evenimentelor importante de viață: când ni se nasc copiii, când tinerii noștri se căsătoresc, felul în care ne îngropăm morții, felul în care sărbătorim, felul în care plângem, toate acestea sunt evenimente de viață foarte specifice.

Cultura, după cum știți, nu are limite clare. Desigur, ne amestecăm și cu culturile din jurul nostru. Dar și astăzi, în fiecare țară și în fiecare comunitate, se pot observa modurile caracteristice de viață ale comunităților de romi, felul de a gândi și viziunea asupra lumii, diferite de cele din jurul nostru. Desigur, avem și multe în comun. Dar această idee de adaptabilitate este esențială pentru noi. În același timp, dorim, de asemenea, să explorăm noi modalități de a supraviețui și de a prospera în țările în care trăim.

Frica de a-și pierde identitatea

Din exterior, uneori pare că romii trăiesc încă într-o comunitate foarte ermetică. De multe ori pare foarte dificil să ai acces la acești oameni. Există un motiv pentru asta sau este o neînțelegere?

Depinde de context. Unii oameni cred că este o comunitate prea închisă. Alții spun că este prea deschisă. Am fost exploatați și discriminați iar și iar - chiar și naziștii au vrut să afle mai multe despre natura noastră pentru a-și pune planul în practică. Am fost maltratați de atâtea ori. Din acest motiv, există un fel de mecanism de protecție în comunitate.

Pe de altă parte, suntem foarte deschiși. Când vii în comunitățile de romi, simți întotdeauna ospitalitatea. Sunt însă și unii reprezentanți ai comunităților noastre care se tem că dacă suntem prea deschiși riscăm să ne pierdem cultura, limba și acel anumit nivel de protecție păstrat pentru a continua să fim ceea ce suntem. Aici este întotdeauna nevoie de un compromis. Oamenii evoluează, culturile evoluează și există întotdeauna căutarea acelui compromis între ceea ce ar trebui să adaptăm și ceea ce ar trebui să păstrăm. Acest dialog are loc și în interiorul comunităților noastre.

O oportunitate pentru Europa

Care este contribuția comunității de romi la ideea europeană? Ce poate realiza Europa prin inițiativele voastre, prin colaborarea cu comunitatea de romi?

În prezent, înființăm cea mai mare fundație de romi din Europa și probabil din lume. Aceasta înseamnă că vom avea o oportunitate pe care nicio altă generație de activiști romi nu a avut-o până acum. Avem șansa de a prezenta puterea, talentul și frumusețea comunității de romi.

Avem o agendă care ar putea fi împărțită în trei domenii principale. Prima este consolidarea economică a Europei. Vedeți, Europa este un continent îmbătrânit, chiar și Germania are nevoie de 400.000 de muncitori noi în fiecare an pentru a-și menține dominația economică în Europa și competitivitatea în economia globală. Pe de altă parte: romii sunt cea mai tânără populație etnică din Europa. Este ușor de înțeles că suntem o sursă de forță de muncă. Țările pierd mulți bani din cauza rasismului. Acești bani ar putea fi un atu pe care guvernele l-ar putea crește prin impozite, venituri publice, productivitate și așa mai departe, dacă ar investi în abilitățile și angajarea romilor.

Ce rol joacă munca politică și ce rol forța culturală a comunității?

Politicienii cunoscuți, în special din Europa Centrală și de Est, știu deja că alegătorii romi sunt foarte importanți pentru ei. De aceea există presiuni asupra votanților romi. De aceea există cumpărarea de voturi. Partidele politice știu prea bine acest lucru.

Vrem să încercăm să ne organizăm alegătorii astfel încât să sprijinim politicienii care ne susțin drepturile și progresul. Pentru că suntem abuzați și înainte, și după alegeri. Nimeni nu vine în comunitățile noastre pentru a-și îndeplini promisiunile din campanie.

Investiția în alegătorii noștri nu ar fi doar o chestiune de utilitate. Pentru romi, este vorba despre păstrarea integrității alegerilor noastre, a integrității democrației noastre. Cumpărarea de voturi este o practică profund antidemocratică. Acest lucru se întâmplă însă de 20-30 de ani, de la căderea Zidului Berlinului și prăbușirea comunismului în Europa de Est. Și vedem cum democrațiile slăbesc în multe țări și din cauza abuzurilor la adresa comunităților noastre, pentru că există sărăcie, frică, rasism.

Ce părere aveți despre conceptul de partide etnice care există în multe țări?

Cred că un partid politic este, în principiu, un mecanism prin care ajungem la putere pentru a folosi puterea în beneficiul populației noastre - în cazul nostru romii. Nu sunt dogmatic cu privire la problema partidului etnic versus partid doctrinar sau mainstream. Dar am văzut de zeci de ani că partidele mainstream, partidele non-rome, nu sunt pregătite să pună candidații romi pe locuri eligibile în listele pentru parlamentele naționale.

Prin urmare, partidele etnice devin o necesitate oriunde este posibil. Trebuie întotdeauna să luăm în considerare contextul, dacă este posibil să câștigăm un mandat sau o funcție publică prin partidele etnice. Dacă acest lucru nu este posibil, ar trebui să discutăm cu partidele tradiționale. Nu cred că există o rețetă standard. Trebuie să adaptăm viziunea la context. Dar, așa cum am spus, dacă partidele principale nu sunt dispuse să accepte membri romi în rândurile lor, în funcții de conducere și pe listele lor electorale, partidele etnice vor fi singura cale.

Valorile europene trebuie să se aplice tuturor

Să trecem la al treilea element, cultura. Care ar fi rolul fundației din perspectivă culturală?

Directorul Institutului European pentru Arte și Cultură a Romilor (ERIAC), Timea Junghaus, spune adesea despre cultură că este singurul domeniu în care se vorbește pozitiv despre romi. De cele mai multe ori, nu întotdeauna.

Cultura noastră din întreaga lume, din Europa, din fiecare țară, contribuția noastră la muzică, dans, poezie etc. au primit o largă recunoaștere. Cred că Europa se confruntă în prezent cu o criză profundă de identitate bazată pe propriile sale valori proclamate.

Dacă Europa este un continent al egalității și solidarității, atunci situația romilor este contraargumentul pentru aceasta, deoarece comunitățile noastre au experimentat doar respingere, inegalitate și lipsă de solidaritate. Europa apără Ucraina, argumentând că este vorba despre valorile noastre: trebuie să sprijinim Ucraina datorită valorilor noastre comune. Și acesta este probabil motivul corect. Dar aceste valori trebuie aplicate și atunci când vine vorba de romi. Și zona culturii este relevantă în acest sens.

Deci, în acest domeniu, încercăm să spunem că putem măsura valorile și identitatea Europei și puterea ei soft în lume și prin noi. Dacă Europa vrea să se ridice la înălțimea propriilor valori, nu poate continua să trateze ca până acum romii de pe întreg continentul. În acest fel, contribuția noastră la cultură nu este doar divertismentul, așa cum oamenii sunt de obicei obișnuiți, ci și gândirea critică și proiecția a ceea ce ar trebui să fie Europa.

Să mergem în regiunea Balcanilor de Vest. Scopul principal acolo este de a obține mai multă reconciliere, o mai bună înțelegere reciprocă și diversitate culturală. Există răspunsuri posibile la aceste provocări dinspre comunitatea de romi?

În Balcanii de Vest au existat războaie interetnice în ultimii 30 de ani iar noi am fost ”pagubele colaterale” fără a fi actori în aceste războaie. Nu le-am provocat noi. Dar când te uiți la negocieri și la posibilitățile de reconciliere, noi nu suntem la masă. Acest lucru este în mod categoric foarte dăunător pentru viitorul comunității noastre din Balcanii de Vest.

Noi putem ilustra cum este posibil să trăiești împreună cu oameni care nu împărtășesc aceeași religie și aceleași valori. Poți să coexisti, să cooperezi, să trăiești în pace. Și acesta este ceva ce nu doar în Balcanii de Vest, ci în întreaga Europă nu a fost învățat. Priviți la războiul din Ucraina. Priviți ascensiunea extremei drepte, chiar și în Germania. Balcanii de Vest sunt încă o zonă foarte riscantă când vine vorba de menținerea păcii. Dar comunitatea de romi de aici cu siguranță nu este un factor de risc, ci unul de stabilitate.

Soluții și dorințe

Tocmai a fost înființată Fundația Romilor pentru Europa, sunteți președintele noii structuri civice. Mandatul dumneavoastră va dura șapte ani. Ce vreți să obțineți în acești ani?

Cred că vom avea ceva de arătat în acești șapte ani. Soluții care sunt importante nu numai pentru prosperitatea romilor din punct de vedere economic, politic și cultural, ci și pentru întreaga Europă. Acest continent îmbătrânit și cu probleme economice, aflat în dificultăți politice, are nevoie de soluții.

Vedem cum populiștii și politicienii de extremă dreaptă câștigă din ce în ce mai multe locuri în parlamente și, mai mult, chiar, conduc guverne. Europa este un continent care se luptă pentru propria identitate și propriile sale valori. Soluțiile pe care le vom găsi trebuie să fie dezvoltate în continuare și după 2030, astfel încât să poată avea sens nu numai pentru romi, ci și pentru economia, politica și cultura europeană.

Deoarece suntem în perioada Crăciunului și a Anului Nou, care vă sunt dorințele? Una pentru comunitate: ce vreți ca romii să facă mai mult? Și una pentru majoritatea societății.

Pentru propria mea comunitate: sper că reușim să vedem puterea în fiecare dintre noi; să recunoaștem diversitatea noastră ca pe o sursă de forță, nu una de diviziune. Și dacă, începând cu acest Crăciun, vom reuni și mai mult pe cei mai buni și înțelepți dintre noi, ideile și contribuțiile noastre, atunci toate diferențele pe care le-am subliniat în ultimii ani vor fi o sursă de forță. Putem face parte din ceva mai mare decât ceea ce suntem astăzi.

Iar pentru majoritatea societății îmi doresc trezirea din somnambulismul care o poartă spre autoritarism, fascism, deznădejde, pentru că de acolo societățile noastre se vor recupera foarte greu. Populația majoritară trebuie să se trezească pentru a revitaliza oamenii, politica, leadershipul, pentru a face Europa un loc mai bun. Bazându-ne pe lecțiile pe care le-am învățat din Al Doilea Război Mondial.

Adaptare după un articol publicat pe DW-Deutsch.