Are nevoie Germania de noi adăposturi antiatomice?

BSSD Defence este compania berlineză care produce așa-numitele sisteme de protecție pentru uz privat, comercial și militar. În ofertă: echipamente de siguranță pentru uz casnic, camere de panică la prețul de aproximativ 20.000 de euro și chiar buncăre complete pentru aproape 200.000 de euro. Afacerea merge excelent, compania abia poate face față cererilor.

Mario Piejde, directorul tehnic al BSSD, a declarat pentru DW că în ultimii ani compania a primit tot mai multe apeluri de la persoane private, pompieri și autorități locale. Totul a început odată cu pandemia de COVID-19, apoi a urmat invazia rusă în Ucraina din 2022.

"Există o cerere intensă și un interes crescut. Nimeni nu s-ar fi așteptat ca în Europa să se mai poarte un război convențional, dar istoria se repetă mereu, din păcate. Cei care s-au ocupat anterior de acest subiect spun astăzi: Ok, acum avem nevoie de un adăpost."

Niciun buncăr funcțional în Germania

Chiar și politicienii se ocupă acum de problema buncărelor. Asociația Orașelor și Comunelor Germane, care reprezintă cele 14.000 de administrații locale ale țării, a cerut guvernului federal să investească zece miliarde de euro în protecția civilă în următorii zece ani – și astfel să reînvie cele 2000 de buncăre din perioada Războiului Rece.

Aceasta nu ar fi o sarcină ușoară. Oficiul Federal pentru Protecția Populației și Asistență în Caz de Dezastre (BBK) a declarat pentru DW că doar 579 dintre aceste buncăre mai sunt considerate adăposturi publice.

Acestea ar oferi loc pentru aproximativ 478.000 de oameni – adică doar 0,56% din populația Germaniei. Și chiar și aceste buncăre nu sunt "nici funcționale, nici pregătite pentru utilizare", după ce vechiul sistem de buncăre a fost abandonat în 2007.

Un nou concept de buncăr este în planificare, a spus BBK. Protecția întregii populații germane ar necesita însă, potrivit unui raport al guvernului, 210.100 de buncăre suplimentare. Costuri estimate: peste 140 de miliarde de euro. Durata preconizată de construcție: 25 de ani.

"Lucrările de construcție pentru protecția populației au fost neglijate cu siguranță în ultimii ani", a spus Piejde. "În ultimele cinci decenii nu s-a schimbat mare lucru în ceea ce privește construcția. Există o anumită grosime a pereților și sisteme de filtrare. Singurul lucru diferit este alimentarea cu energie electrică și eficiența bateriilor".

Comparația cu cel de-al Doilea Război Mondial nu mai este relevantă

Hans-Walter Borries, directorul Institutului pentru Studii Economice și de Securitate FIRMITAS de la Universitatea Witten din vestul Germaniei, se îndoiește însă că buncărele ar fi de folos în cazul unui război între NATO și Rusia. Rusia dispune astăzi de rachete hipersonice, care ar putea atinge practic orice oraș european din Kaliningrad în două până la cinci minute.

"Nu mai este ca în al Doilea Război Mondial, când bombardierele zburau din zona Hanovra către Berlin și exista un timp de avertizare, astfel că oamenii aveau 15 până la 20 de minute să ajungă într-un buncăr", a spus pentru DW Borries, care este și colonel în rezervă al Bundeswehr. "Cu timpii de reacție de astăzi nu mai poți avertiza populația", a completat el.

Guvernul federal a recunoscut această problemă. În caz de război, buncărele centrale mari ar fi mult mai puțin utile decât adăposturile descentralizate în clădirile rezidențiale, se arată în raportul guvernului. Prin urmare, guvernul dorește să recomande cetățenilor să se aprovizioneze cu materiale de construcție ieftine și ușor disponibile și să construiască adăposturi în subsolurile lor.

Banii ar fi mai bine investiți în protecția împotriva catastrofelor?

Hans-Walter Borries nu are încredere în aceste planuri, din cauza puterii distructive enorme a armelor nucleare actuale. "Efectul nu mai este comparabil cu cel de la Hiroshima sau Nagasaki", a spus el. "Rachetele de astăzi cu încărcături nucleare ar fi suficiente pentru a distruge complet întreaga Republică Federală Germania. Nouă până la douăsprezece rachete ar fi suficiente".

Buncărele care ar putea rezista unui astfel de atac ar trebui să fie îngropate la mii de metri adâncime în Alpii Elvețieni. În loc să investească miliarde în construcția unei rețele de buncăre pentru război, guvernele ar trebui să investească în protecția "normală" a populației, spune Borries.

Aceasta ar putea include sisteme de avertizare pentru dezastre, în special pentru catastrofe naturale cum ar fi inundațiile care au afectat recent Germania și o mai bună pregătire pentru organizațiile de ajutor în caz de calamitate.

"Aceasta înseamnă bani pentru pregătire, exerciții și echipament modern", spune expertul în securitate. "Toate acestea ar fi mai utile decât să ne imaginăm scenarii apocaliptice, în care oricum nu prea putem face nimic".