Profil de candidat - Croaţia
19 noiembrie 2007
In urma cu o doua saptamani, Comisia Europeana a decis ca urmatorul val de extindere va avea loc pe termen mediu sau lung. Care este atmosfera actuala in Croatia, mai ales la nivelul societatii, care pana nu demult era in mare parte imporiva integrarii, ne spune Lavinia Pitu, care a stat de vorba in exclusivitate pt DW, cu Silvio Kus, prim colaborator al Ambasadei Croatiei la Berlin.
Asteptarile Croatiei de a deveni cel de-al 28-lea membru al Uniunii Europene pana in 2009 se vor prelungi cu cel putin un an, dupa declaratia din 6 noiembrie a Comisionarului european pentru integrare, Olli Rehn. Croatia va fi singurul stat din Balcanii de vest, care ar putea fi acceptat in UE in anul 2010, restul fiind planificate cel devreme in 2012.
Croatia a aplicat pentru aderare in februarie 2003, iar Comisia Europeana a decis ca negocierile sa inceapa in primavera anului 2005, cu conditia ca aceasta sa dovedeasca o colaborare stransa cu Tribunalul International de la Haga. Insa in martie, negocierile au fost suspendate, Comisia Europeana considerand ca aceasta conditie nu a fost indeplinita. In decembrie 2005, croatul Ante Gotovina, criminal de razboi, pentru uciderea a 150 de civili sarbi in regiunea Krajna si deportarea altor sute de mii, a fost prins, dupa o cautare de patru ani, in insulele Canare. Unii au crezut atunci ca generalul se ascunde chiar in Croatia, iar prinderea lui in Canare a fost o piatra luata de pe inima croatilor, pentru care Gotovina insemna moneda de schimb a aderarii.
Insa nu pentru multi. In iarna lui 2005, strazile Zagrebului erau pline de afise pe care scria "Nu ne vindeti eroii pentru UE", sau "Nu faceti compromisuri pentru Uniunea Europeana". In acea vreme, numai 30% din populatie avea un raspuns pozitiv referitor la aderare. Ante Gotovina era considerat de multi si este inca, un erou national. Chiar si premierul Sanader a declarat, dupa arestare, ca poporul nu trebuie sa uite faptul ca Gotovina a facut cel mai mult pentru eliberarea Croatiei. Totusi, guvernul de la Zagreb a considerat drumul catre UE, singura optiune, in ciuda acuzatiei de tradare, venita din partea nationalistilor.
Am stat de vorba cu Silvio Kus, prim colaborator al Ambasadei Croatiei la Berlin, despre atmosfera actuala din randurile populatiei croate. Se simt euroscepticii prinsi intre propriile dorinte si cele ale guvernului?
"Raspunsul este in orice caz pozitiv, peste 50% sunt pentru aderare. Au fost perioade in care 70% au raspuns pozitiv. Totusi, in urma cu 3-4 ani, procentul era de sub 50%. Atunci cand exista tensiuni intre Croatia si Uniunea Europeana, procentul scade, dar asta nu e o specialitate a Croatiei, s-a intamplat la fel si in cazul altor tari. Dar sunt convins ca un numar tot mai mare al populatiei va dori sa devina parte din UE, pe masura ce Croatia se apropie de Bruxelles si se se poate vedea ca acesta tendinta creste."
La 25 noiembrie vor avea loc alegeri parlamentare in Croatia. Ultimele prognoze ale agentiei PULS arata ca in Octombrie, in frunte se aflau Partidul Social Democrat, actuala opozitie, cu 36,23%, HDZ- Uniunea Democrata Croata, cu 33,9%, iar Liberal Democratii cu 6,8%. Cele mai importante capitole pe care le are Zagrebul de rezolvat sunt reforma judiciara si hotaririle legate de anumite zone maritime de la granita cu Slovenia. Dar la acestea se adauga privatizarea unor companii inca de stat, transparenta in administratia publica, eradicarea coruptiei si semnarea protocolului Kyoto.
Se folosesc partidele politice din Croatia de aceste restante in fata UE, in scopul castigarii procentelor in alegeri? Silvio Kus spune ca nu.
"Nici un partid, fie el de opozitie sau de la guvernare, nu se foloseste de problema aderarii ca lupta in alegeri. Se folosesc problemele politice interne, pentru castigarea voturilor. Opozitia nu blameaza actuala putere pentru ce nu s-a rezolvat inca, in scopul integrarii."
Intrebarea se pune atunci daca nu cumva omiterea este facuta intentionat, ca sa nu atinga punctul sensibil a practic 50% din populatie, de o parte sau alta.
Nivelul de trai in Croatia este mai ridicat decat in Romania. De pilda salariul mediu depaseste 600 Euro net, populatia sub limita saraciei e mult mai redusa, infrastructura in transportul rutier si serviciile considerabil mai dezvoltate, ceea ce ii face pe unii croati sa considere ca Uniunea Europeana a fost mai aspra cu ei, decat cu Romania si Bulgaria.