Cum poate TikTok să propulseze un candidat în alegeri

Corneliu Bjola, originar din România, este profesor de Diplomație Digitală la Universitatea din Oxford și expert în metode de contracarare a propagandei digitale. 

Mulți specialiști în domeniu sunt convinși că TikTok a jucat un rol major în propulsarea lui Călin Georgescu, un candidat practic necunoscut de extremă dreapta, pro-rus, pe primul loc în turul întâi al alegerilor prezidențiale din România, din 24 noiembrie. Georgescu merge în turul doi al alegerilor prezidențiale de duminică, cu Elena Lasconi, de la partidul USR. 

În acest interviu acordat DW, profesorul Bjola explică modul în care funcționează metodele de manipulare pe rețelele de socializare în contextul alegerilor, și își expune părerea despre ce s-a întâmplat în perioada premergătoare alegerilor recente din România.

Interviul a fost realizat înainte de desecretizarea documentelor CSAT. 

DW: Cum a fost posibil ca un candidat aproape necunoscut să realizeze o campanie electorală atât de reușită aproape exclusiv pe rețelele de socializare și să ajungă în al doilea tur de scrutin pentru postul de președinte al României?

Corneliu Bjola: Acest lucru este fără precedent, nu doar în România, ci cred, și la multe alte alegeri europene și americane. Cred că sunt câteva aspecte la care trebuie să ne uităm.

Primul este rolul noilor platforme digitale. În trecut, campaniile digitale de pe Facebook, Twitter [X] sau Instagram jucau un rol secundar, de susținere, pentru campania reală. Prin "campanie reală" mă refer la cea în care oamenii se întâlnesc față în față și își dau mâna, participă la dezbateri și așa mai departe. Ceea ce vedem în zilele acestea este exact opusul: rețelele sociale joacă, de fapt, rolul principal.

De ce? Pentru că acest candidat [Călin Georgescu] nu are nicio infrastructură: niciun partid politic, nicio rețea. Nu știm cine sunt oamenii din jurul lui. Nu-l cunoaștem personal, nu-i știm biografia. Există o grămadă de întrebări fără răspuns.

În timp ce toți ceilalți candidați au cheltuit mulți bani pe campania tradițională, această persoană spune că a avut fonduri zero pentru întreaga operațiune. Deși unele surse credibile au arătat că aceasta ar fi costat cel puțin 2 milioane de euro. De unde au venit acești bani, încă nu știm.

Zeci de influenceri au recunoscut după prima rundă că au fost plătiți de o platformă terță pentru a posta hashtag-uri menite să atragă boți. Cum funcționează așa ceva?

În primul rând, cum faci cunoscut publicului larg un candidat necunoscut, cel puțin pe TikTok? Câteva tehnici au putut fi destul de ușor identificate, în analiza preliminară.

Una dintre tehnici este ceea ce în psihologia cognitivă și în studiile comunicării se numește ”priming”. În partea inițială a campaniei, candidatul a angajat o rețea de influenceri. De fapt, nu li s-a cerut să-l promoveze. Li s-a cerut să vorbească despre candidatul politic ideal. Aceasta înseamnă priming. Au folosit anumite cuvinte cheie: "integritate", "independență", să fie profesionist, să vorbească limbi străine. Acesta este priming-ul: nu vorbești în mod explicit, ci modelezi percepțiile audienței despre așteptările în legătură cu un anumit subiect.

Așa că oamenii au început să dea clic, pentru că aceștia erau influenceri - o rețea mare de influenceri - care, apropo, au fost plătiți pentru acest gen de campanie. Ei nu știau ce fac. Unii dintre ei au regretat rolul din această campanie, pentru că habar nu aveau că îl susțin de fapt pe Georgescu.

În momentul în care acest priming a fost finalizat și oamenii au început să urmărească [campania], a apărut imediat o altă tehnică. În comentariile legate de aceste clipuri, vezi hashtag-uri și, probabil, trolli sau boți, comentând, asociind acele idei induse prin priming cu un anumit candidat. Hashtag-ul folosit în comentarii, de exemplu, a fost ”Votați Georgescu”. Așa s-a făcut legătura indirectă cu profilul unui candidat, care a fost prezentat neutru. Așa s-a intrat indirect în mintea oamenilor. 

Apoi a venit a doua tehnică: "astroturfing" - un alt tip de tehnică, crearea impresiei de creștere organică, în sensul că unui număr mare de oameni le place foarte mult acest candidat, chiar dacă numărul real este destul de mic. Iar acest lucru are rolul de a disemina mesajul – prin viu grai, desigur – și, de asemenea, de a crește credibilitatea.

De asemenea, se pot folosi hashtag-uri după cuvinte, pentru a sublinia anumite subiecte precum independența sau mesaje anti-europene sau anti-NATO. Aceasta se numește "issue framing": practic consolidezi un anumit mesaj în jurul unui hashtag foarte scurt, care a fost folosit des în alte contexte.

Ce sunt boții și trollii?

Boții sunt conturi automate care reacționează la diferite mesaje. Erau folosite foarte mult pe Twitter, la început. Imaginați-vă că trimiteți un mesaj despre schimbările climatice, de exemplu. Botul vede imediat mesajul „schimbări climatice” și este programat – acesta este un algoritm – să întărească sau să infirme automat mesajul, de fiecare dată când vede cuvintele "schimbări climatice".

Trolii, în schimb, sunt oameni reali, cu profiluri reale sau false. Rolul trolilor este practic de a perturba, în principal de a-i perturba pe ceilalți candidați. Deci, dacă cineva spune: "Nu cred că aceasta este o campanie autentică, cred că este ceva umflat artificial prin rețele" și pune ceva la îndoială, imediat apare un troll. Ei folosesc un limbaj foarte incendiar, pentru că rolul lor este să te intimideze, să te reducă la tăcere.

Rusia a negat orice implicare, dar au existat deja acuzații și dovezi ale unor astfel de interferențe, inclusiv în alte părți ale lumii. Poate fi identificată sursa acestei manipulări tehnologice?

Începem să obținem fragmente de informații acum, deoarece TikTok a fost pus sub presiunea Parlamentului European. Și această informație pare să sugereze că a existat într-adevăr sprijin extern.

Nu ar trebui să ne surprindă. Rusia a fost implicată în tot felul de interferențe, nu doar hibride, dar acum vedem peste tot în Europa amenințări de sabotaj în contextul războiului din Ucraina, deoarece dorința lor este să submineze sprijinul occidental pentru Ucraina. Deci, în acest context geopolitic, nu ar trebui să ne surprindă că Rusia încearcă, practic, să elimine sau să neutralizeze o țară sau alta. Au încercat să facă asta cu Republica Moldova.

România – și asta e interesant – a fost lăsată în pace [până acum ], iar asta probabil a dat autorităților un fals sentiment de securitate. Sau poate e ignoranță sau incompetență; poate putem vorbi și despre complicitate cu această campanie din partea serviciilor, pe fondul unor afinități ideologice cu candidatul.

Se pare că au existat rețele, chiar și pe TikTok, provenind de la diverse entități afiliate Rusiei. Asta e și suspiciunea mea. Cred că a fost o mână rusă clară implicată în asta.

Dar aspectul social? Mesajele extremiste ale lui Georgescu au găsit, se pare, teren fertil în societatea românească. Care sunt temerile românilor?

Așa este, un mesaj este puțin probabil să fie acceptat, dacă se abate mult de la așteptările sociale. România se află acum probabil în cea mai bună stare economică din ultimii 70 de ani. Deci, ceva nu se potrivește.

Avem dovezi care sugerează că în ultimii trei ani, au fost pompați mulți bani, prin diverse canale, pentru a crea impresia că apartenența la UE este ceva rău.

Este aceasta o tehnică rusească? Da! Am văzut, de exemplu, în statele baltice, sau dacă te uiți în toate țările din Europa de Est, apare același mesaj: "Vă merge mai rău ca membru al UE", ceea ce este în contradicție totală cu realitatea!

Sunt serviciile secrete - nu numai în România, ci și în întreaga lume - pregătite pentru a lupta împotriva acestui război tehnologic în continuă evoluție?

Tiparele interferenței rusești sunt bine cunoscute; nu sunt surprins. Este mereu despre promovarea unui candidat aliniat cu agenda Kremlinului și despre subminarea poziției celor care i se opun, sau sunt mai rezervați.

Trebuie să fim pregătiți pentru asta, să fim adaptabili și flexibili. Trebuie să înveți din greșeli. Republica Moldova, de exemplu, o țară care nu are capacitățile României, a reușit să reziste și să facă față cu succes unui atac foarte toxic și agresiv în urmă cu o lună. De ce? Pentru că se aștepta. Statele baltice au alegeri și acolo nu sunt probleme. Cum așa? Estonia, de exemplu, are cea mai mare rată din Europa de arestări ai unor agenți ruși.

Trebuie să te protejezi și să te aștepți să se întâmple astfel de lucruri. Pentru a înțelege și a dezvolta rezistență împotriva atacurilor hibride.

Acest interviu a fost tradus din limba engleză.