Procurorul General de la Chişinău şi-a dat demisia

El i-a transmis, joi, șefului statului cererea de demisie după ce Parlamentul a aprobat marți o hotărâre prin care a constatat că procurorul ar fi fost numit ilegal în funcție și i-a cerut lui Igor Dodon să-l demită imediat prin decret.

Explicație retorică pentru public – explicație tehnică pentru Dodon

Într-un mesaj adresat joi președintelui, Harunjen menționează că a decis să demisioneze „întru curmarea riscurilor de ordin juridic provocate de hotărârea de marți a Parlamentului”, una pe care el o consideră „ilegală și anticonstituțională”, dar și pentru a proteja „imaginea Procuraturii Generale și munca întregului corp de procurori”. (...) „Sper ca gestul meu să oprească atacurile furibunde asupra instituției, procurorii să fie lăsați să lucreze, să poată finaliza dosarele la care lucrează, inclusiv cele de răsunet, care îi vizează pe unii din zona politicului”, i-a scris Harunjen lui Dodon.

Totuși, în cererea de demisie transmisă președintelui, căreia Dodon i-a dat curs imediat, Harunjen menționează că renunță la funcție înainte de termen din motive de sănătate, „ceea ce are drept consecință imposibilitatea exercitării plenipotențiare a atribuțiilor funcționale”.

De ce a înaintat Harunjen demisia?

Harunjen a rezistat o lună în funcție după căderea regimului oligarhic al lui Vlad Plahotniuc, politicienii și societatea civilă acuzându-l că l-ar proteja pe Plahotniuc și pe inculpatul Ilan Șor, care au părăsit Republica Moldova cu câteva ore înainte ca PDM să anunțe cedarea puterii la 14 iunie 2019. De atunci au demisionat sau au fost demiși peste 30 de șefi de instituții de stat, acuzați că l-ar fi ajutat pe Plahotniuc la capturarea statului.

Potrivit lui Eduard Harunjen, scopul pe care îl urmăresc cei care i-au cerut demisia ar putea fi „găsirea unei modalități prin care anumite dosare de rezonanță să poată fi revizuite și anulate pe un fals motiv legat de modul în care a fost numit procurorul general”.

Reacții

În legătură cu demisia procurorului general, președintele Igor Dodon a reiterat că nu va accepta numirea în funcția de procuror general a unei persoane din afara țării (care nu are cetățenia Republicii Moldova) și că aceasta trebuie să aibă experiență în organele Procuraturii, să fie integru și capabil să restabilească buna imagine a instituției, asigurând, prin supremația legii, investigarea multiplelor ilegalități, inclusiv a celor comise în trecut.

Premierul Maia Sandu a menționat că Harunjen nu va scăpa doar cu demisia, acesta urmând să răspundă „pentru tot ce a făcut sau nu a făcut”. „Pentru dosarele politice la intentarea cărora a contribuit, pentru inacțiune în ceea ce privește lichidarea schemelor infracționale puse la cale de oamenii regimului, pentru lipsa de progres în recuperarea banilor furați și în pedepsirea făptașilor furtului bancar, pentru deposedarea de afaceri a celor care spuneau „nu” regimului, pentru multe alte fărădelegi comise de el personal și procurorii din subordine – Harunjen va răspunde”, a menționat premierul. Potrivit Maiei Sandu, următorul procuror general trebuie să fie o persoană integră și independentă atât de politic, cât și de orice grupuri de interese, care ar fi în măsură să-i tragă la răspundere pe toți cei care au furat din banii publici, cât și să înceapă un proces veritabil de reformă a Procuraturii. „Nu avem dreptul să greșim încă o dată”, a conchis prim-ministrul.

La rândul său, ministrul de Interne, Andrei Năstase, (lider PPDA), susține că demisia lui Harunjen „nu rezolvă foarte multe”. Năstase atenționează asupra riscului ca în locul acestuia să fie numită o persoană la fel de „toxică”. „Această instituție trebuie reformată din temelii, depolitizată, decriminalizată și profesionalizată”, consideră Năstase. Iar președintele Comisiei juridice a Parlamentului, Sergiu Litvinenco, i-a sugerat lui Harunjen să scrie denunțuri împotriva lui Plahotniuc ca o circumstanță atenuantă pentru sine.

Din cauza mimării reformelor în domeniul justiției de către fosta guvernare de la Chișinău, UE a suspendat, în octombrie 2017, finanțarea tuturor proiectelor vizând reformarea justiției moldovenești, iar ulterior, urmare a derapajelor antidemocratice la care s-a dedat fosta guvernare controlată de Plahotniuc, în special prin schimbarea sistemului electoral și invalidarea alegerilor în Chișinău în 2018, câștigate de Andrei Năstase, UE a suspendat integral sprijinul financiar pentru Moldova, criticând dur abuzurile regimului Plahotniuc.