Juncker pledează pentru votul direct

Președintele CE, Jean-Claude Juncker, nu vine decât rar la conferința de presă zilnică a Comisiei Europene. Miercuri, sala era arhiplină, după ce un purtător de cuvânt vorbise despre "anunțuri importante". Juncker s-a arătat binedispus și glumeț, iar după ce și-a reiterat propunerile privind o Uniune Europeană mai eficientă, a adus în discuție într-adevăr ceva nou.

Juncker - un simplu cobai?

Comisia Europeană și-a conretizat propunerile și le va prezenta în scris Consiliului European, reprezentanților celor 28 de state membre. Jean-Claude Juncker a spus că a fost un fel de "cobai" la alegerile europene din 2014, un rol adesea "dureros și obositor": a fost candidatul de vârf al conservatorilor europeni cu obiectivul de a ajunge președintele CE în cazul unei victorii electorale. Președintele CE e însă ales de șefii de stat și de guvern din UE în acord cu Parlamentul European. Modelul nu prevede un vot direct pentru un candidat de vârf, iar șefii de stat și de guvern nu sunt legați formal de așa ceva. Jean-Claude Juncker vrea să schimbe acest lucru. Iată cele mai importante propuneri pe care le-a făcut:

- Modelul "candidaților de vârf" urmează să fie consolidat. Partidul cu cele mai multe voturi la alegerile europene va avea dreptul să numească președintele Comisiei Europene. Campania electorală din jurul acestei persoane va începe mai repede decât în trecut: CE propune șase luni de campanie înainte de alegerile din iunie 2019. Partidele naționale sunt încurajate să lanseze campanii mai "europene" și să folosească, de pildă, logo-uri similare în toate țările membre.

Mulți șefi de guvern nu vor să renunțe la dreptul lor de a alege președintele CE. Alții, printre care premierul Croației, Andrei Plenkovic, consideră că un candidat de vârf ar fi o idee bună. "Astfel, prezența la vot e mai ridicată și se previn voturile motivate doar de nemulțumirile la nivel național, în detrimentul Europei", a spus Plenkovic la Bruxelles.

- Mandatele deputaților britanici care se vor elibera după Brexit ar putea fi adunate într-un fel de circumscripție electorală transnațională, unde pot să candideze împreună cetățeni din toate statele Uniunii Europene. Ca alternativă s-ar putea crea liste electorale transnaționale ale familiilor de partide. În prezent, așa ceva nu e posibil din moment ce alegerile pentru Parlamentul European se desfășoară conform legislației electorale naționale din fiecare stat membru. Nu există (încă) o legislație electorală europeană.

- Pe termen lung, noile propuneri prevăd o unificare a funcției președintelui CE și a președintelui Consiliului European, în care sunt reprezentate statele UE. Președintele Franței, Emmanuel Macron, se opune însă acestui plan, argumentând că s-ar amesteca executivul (Comisia) și legislativul (Consiliul). Jean-Claude Juncker a admis că nu va mai asista probabil la aplicarea acestui pas în cursul carierei sale politice.   

- Comisia Europeană, în care fiecare stat membru trimite câte un comisar, urmează să devină mai mică. 28 de comisari sunt prea mulți, crede președintele instituției, Jean-Claude Juncker. Reducerea numărului acestora ar trebui decisă de statele UE, dar ele au respins în repetate rânduri o schimbare de acest fel. Un diplomat din UE a declarat pentru DW că fiecare guvern vrea să fie reprezentat la masa de la Bruxelles de o persoană din propria țară.

"Nu sunt un visător", a spus Jean-Claude Juncker în fața jurnaliștilor, încercând astfel să relativizeze întrebările critice legate de fezabilitatea noilor propuneri. Președintele CE a subliniat că UE are nevoie de reforme și impulsuri noi. Nu e "timpul potrivit pentru discuții îndelungate despre reforme instituționale sau schimbări ale acordurilor". Există însă multe posibilități, a subliniat Juncker care nu urmărește să fie reales în 2019. "Obiectivul trebuie să fie același: o Europă care își repectă promisiunile." 

Autor: Bernd Riegert (das)