"Ar trebui să învățam să votăm deștept"

Un coleg din generația ta, la rândul sau promovat la Bac tot cu notă foarte mare, cunoscut sub numele de Selly, a lansat un fel de manifest despre lipsurile școlii românești. Esența este: “școala românească ne pregătește pentru anul 1990”. Împărtășești acest punct de vedere?

Au venit multe opinii către mine din diverse direcții despre faptul că Selly se pronunță în privința educației fără să aibă o funcție de reprezentare a elevilor. Eu nu înțeleg de ce ar trebui să ne luăm de un elev pentru că își împărtășește ideile într-un mod mai puțin formal, pe o platformă pe care și-a creat-o.

Eu îmi doresc să văd cât mai mulți elevi că vorbesc despre problemele din educație. Este periculos să nu lăsăm să izvorască pluralismul ideilor despre educație.

În privința mesajului, nu contează pentru ce an ne pregătește școala românească, contează ce competențe NU formează școala românească.

Și nu vreau să vorbesc doar despre programa școlară. Tehnic, noi suntem țara care are o strategie pentru orice, avem și baza legislativă, de multe ori însă oamenii sunt de slabă calitate, în clasa politică, în guvernanța școlilor, în autoritățile publice locale.

Și, nu în ultimul rând, avem prea puțini profesori de o înaltă calitate care să lucreze la fel și cu un elev în care părinții investesc mult, și cu un elev care se zbate de pe o zi pe alta.

Care sunt competențele necesare pe care școala nu le creează?

În primul rând, școala nu te învață să înveți. Trebuie să tocești, să reproduci “papagalicește” puncte de vedere ale altora, nu știu dacă neapărat din cauza programei sau din cauza manualelor care sunt învechite.

Lipsesc metode de predare legate de actualitate, să nu mai am profesori care să vină la clasă ca să citească din manual și să mă pună să scriu după dictare. Oana Moraru spune că școala creează reflexe pavloviene, nici vorbă de gândire critică.

Asta și pentru că la nivelul meseriei de cadru didactic mereu vorbim despre bani. Salariile au crescut foarte mult, a crescut și calitatea din sălile de clasă? Nu poți să crești salariile la nesfârșit, dar să ai profesori care țin meditații, care nu fac educație remedială. Nu prea mai sunt profesori care să-și facă un plan de lecție.

Crezi că ar fi binevenită o evaluare periodică a profesorilor de către elevi?

Sunt convinsă de acest lucru. Noi lucrăm la o propunere de politică publică în acest sens. Adică introducerea unui feed-back semestrial, dar cu un filtru care să ia în considerare doar acele feed-back-uri complete și argumentate.

Ai vorbit despre profesori și metoda de predare. Dar materia predată în cei 13 ani de școală este adecvată lumii de astăzi? Pentru că, până la urmă, un om trebuie să iasă din școală apt să facă orice: să voteze, să se angajeze, să-și deschidă o firmă, să înfrunte viața în general. Cât din ce învățați vă pregătește să înfruntați viața?

La cultură generală stăm bine, la aplicabilitate nu prea ne descurcăm.

Ar trebui să ne uităm la recomandările PISA. Pe evaluarea PISA, 42% dintre adolescenți sunt analfabeți funcționali, ceea ce ministrul Educației a spus că nu contează pentru că noi nu predăm în stilul PISA.  A fost o batjocură la adresa elevilor să admiți că îi formezi pentru examene, nu pentru viața reală.

Dacă s-ar face mai multe dezbateri la orele de curs, dacă elevii ar fi învățați cum se face un referat, nu doar să dea copy-paste de pe Wikipedia, cum să își susțină punctele de vedere proprii…

Apoi, aspecte care țin de gestionarea vieții de adult. Nici măcar la educație economică nu am învățat despre gestionarea banilor.

Dar ce ai învățat la educație economică?

Nimic. Nici măcar nu îmi amintesc. Aceste materii sunt văzute de umplutură, și elevii simt asta.

Profesorii sunt dezinteresați, manualele nu sunt de actualitate, nu sunt prietenoase, nici nu-ți vine să le deschizi, nu e nimic vizual. Noi suntem în secolul vitezei, citim de pe Internet…

Sunteți considerați generația “nativilor digitali”, născuți cumva cu setarea noilor tehnologii. Cât este folosită în școală acesta abilitate?

Foarte puțin. Bac-ul la informatică se dă pe hârtie. Suntem la nivel european ultima țară la capitolul competențe digitale de bază. Nu vorbim despre cyber bullying. Așa cum nu am vorbit niciodată despre pandemii, deși aceasta nu e prima.

Nu vorbim despre gestionarea unei crize. Avem foarte puțini consilieri în școli, unul la 800 de elevi.

În multe cazuri vorbim despre forme fără fond. Poate că pe hârtie lucrurile sunt bune, însă am intrat într-o monotonie. Școala ar trebui să stimuleze elevii să vadă cunoașterea ca pe o țintă, că e fain să citești, nu neapărat cărțile din programă, să iți dezvolți punctele de vedere, să te uiți la știri, să știi să depistezi fake-news.

Ar trebui să avem educație pentru democrație, ar trebui să învățam să votăm deștept.

Citiți interviul integral AICI.