Prezenţa Hertei Müller - încununarea Zilelor Literaturii de la Düsseldorf
22 iunie 2011Organizatorii au prezentat-o pe Herta Müller drept "încununare" a acestui festival al literaturii desfăşurat sub motto-ul "Europa lui Heine astăzi", Düsseldorf fiind oraşul natal al marelui poet german, Heinrich Heine.
Incursiune în opera Hertei Müller
În dialog cu Ernest Wichner, directorul Literaturhaus Berlin, Herta Müller a citit pasaje din operele sale, a vorbit despre copilăria, tinereţea petrecute în România, despre experienţa totalitară, cu cenzura, cu Securitatea, despre devenirea ei artistică. Începutul l-a constituit romanul de debut, "Niederungen" ("Ţinuturi joase"), apărut în România, într-o formă ciuntită de cenzură, după o adevărată odisee, iar mai apoi, în 1984, la editura Rotbuch din Berlin. Această ultimă apariţie a volumului, distins cu premiul Aspekte pentru cea mai bună proză de debut a anului, a făcut-o cunsocută pe Herta Müller în Republica Federală. Înainte de a citi din acest volum, autoarea bănăţeană a povestit despre întâlnirile cu lectorii cărţi, sau mai bine zis cu cenzorii, care oglindeşte cum nu se poate mai bine absurditatea şi oroarea sistemului vremii.
Anii de teroare ai dictaturii ceauşiste
Ernest Wichner a prezentat cele trei volume ale Hertei Müller, publicate în anii 1990 - "Încă de pe atunci vulpea era vânătorul", "Animalul inimii" şi "Astăzi n-aş fi vrut să mă întâlnesc cu mine" - drept un fel de trilogie, având ca numitor comun tocmai anii dictaturii, teroarea regimului ceauşist, inspirate, în parte, din autobiografia autoarei. Herta Müller a citit din romanul "Animalul inimii" un pasaj care aminteşte şi de perioada petrecută, după absolvirea facultăţii, ca traducătoare într-o fabrică şi de şicanele la care a fost supusă.
Tema deportării şi întâlnirea cu Oskar Pastior
O altă temă pe care Herta Müller a dorit foarte mult s-o abordeze în registru literar a fost cea a deportării etnicilor germani în URSS după cel de-al Doilea Război Mondial.
"Am considerat mereu că trebuie scris despre această temă a deportării, dar trebuie să ai cu cine vorbi despre toate acestea. Mama mea n-a povestit niciodată nimic", a explicat laureata Nobelului pentru literatură, evocând cum a ajuns să discute despre această experienţă teribilă cu poetul sibian Oskar Pastior, cum aceste destăinuiri intime şi dureroase i-au legat până la moartea neaşteptată a poetului în octombrire 2006 şi cum i-a trebuit mult timp până să se decidă să reia singură lucrul şi să scrie romanul "Leagănul respiraţiei".
Herta Müller a ţinut să vorbească celor din sală şi despre şocul pe care i l-a produs aflarea veştii că Pastior colaborase cu Securitatea, dar şi despre faptul că, împreună cu Fundaţia Oscar Pastior, a făcut cercetări, examinând 40-50 de dosare ale unor diferite persoane cu care Pastior avusese contact în acei ani la Bucureşti şi pe care ar fi putut să-i spioneze, dar că nu s-a găsit nimic, în afară de patru rapoarte inofensive. Autoarea a deplâns faptul că în presă au apărut articole defăimătoare la adresa lui Pastior, articole în care era făcut responsabil chiar pentru suicidul unui prieten care fusese închis. "Sunt pur şi simplu intrigi, nimic nu e adevărat din toate acestea", a spus Herta Müller, adăugând: "Sunt fericită că nu a trebuit să mă despart de Oskar Pastior, mental desigur, şi aceasta e o temă sensibilă pentru mine. Nu am de ce să mă distanţez de el. E un mare noroc pentru mine, acum privind în urmă."
Pasiunea pentru colaje
Ultima parte a întâlnirii Hertei Müller cu publicul sosit în număr mare la Savoy-Theater din Düsseldorf a fost consacrată poemelor-colaje, apărute deja în trei volume începând cu 1993. Autoarea a mărturisit cât de mare plăcere îi face să lucreze la aceste texte, cât de fascinată este de această tehnică "seducătoare", încât aproape că nu ar mai face altceva. Cu vădită încântare a citit câteva din aceste poeme-colaje, după care a oferit autografe numeroşilor iubitori de carte.
Încă un invitat bănăţean la Düsseldorf
Zilele Literaturii de la Düsseldorf au mai avut un invitat din spaţiul bănăţean - scriitorul timişorean Cătălin Dorian Florescu, stabilit la Zürich, care a citit din ultimul său roman "Jacob beschließt zu lieben" ("Jacob se decide să iubească").
Şi în romanul său se regăsesc teme precum deportarea sau dictatura, acoperind, pe parcursul a 400 de pagini, trei secole de istorie europeană, într-un spaţiu întins din Lorena şi până în Banatul românesc.
Autor: Medana Weident
Redactor: Ioachim Alexandru