Proiect cu facilități absurde pentru magistrații de legătură

Astfel, se propune decontarea transportului în comun pentru familia celui trimis la post, o indemnizație pentru fiecare copil aflat în întreținere, decontarea taxei de școlarizare a copiilor, inclusiv pentru școlile private, indemnizație de 25% din salariul magistratului pentru soțul/soția care îl însoțește în misiunea din străinătate, 500 de lei/lună pentru întreținerea locuinței din țară,  decontarea transportului pentru întreaga familie dacă vine în concediu în țară, decontarea costului bagajelor pentru familia celui plecat în post, indemnizație de concediu, diurnă 2% pentru fiecare zi lucrătoare etc.

Dacă vor fi adoptate aceste beneficii, magistrații de legătură din România vor fi cei mai bine plătiți magistrați din Europa.  

Potrivit draftului proiectului de lege consultat de Presshub, proiectul de lege în lucru la MJ modifică ordonanța de urgență 123 din 2007 privind privind unele măsuri pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene, dar numai capitolul ce privește partea financiară.

Astfel, cresc substanțial veniturile magistraților de legătură trimiși în alte state. În prezent, un magistrat de legătură trimis într-un stat al Uniunii Europene are salariul din țară la care se adaugă câteva sute de euro care reprezintă diferența dintre salariul de judecător și salariul diplomatic și chiria plătită de statul român.

Prin propunerile MJ, beneficiile magistraților de legătură vor fi dintre cele mai variate. Astfel, la articolul 3 alineatul 5, nou alege prevede că magistratul de legătură mai beneficiază și de următoarele drepturi :

1. o indemnizație lunară de până la 10% din salariul lunar net, pentru situația în care este acreditat și în alte state. Cuantumul indemnizației se stabilește raportat la numărul de state pentru care asigură reprezentarea, teritoriu, frecvența contactelor, complexitatea cooperării judiciare;
2. o indemnizație lunară în valută de 25% din salariul de bază lunar, pentru copiii aflați în întreținere permanentă în străinătate până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor preuniversitare sau universitare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani;
3. decontarea taxei de școlarizare pentru fiecare copil care urmează forme de învățământ preuniversitar în statul în care își desfășoară activitatea părintele, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la finalizarea studiilor preuniversitare;
4. o indemnizație lunară în valută de 25% din salariul de bază lunar, pentru soțul sau soția cât timp se află în întreținere permanentă în străinătate și nu realizează venituri de orice natură, inclusiv din pensie;
5. o indemnizație lunară în lei de 25% din salariul de bază lunar, pentru copiii aflați în întreținere permanentă în țară, până la împlinirea vârstei de 18 ani sau până la terminarea studiilor preuniversitare sau universitare, dar nu mai târziu de împlinirea vârstei de 26 de ani;
6. o indemnizație lunară în lei de 25% din salariul de bază lunar, pentru soț sau soție, cât timp se află în întreținere permanentă în țară și nu realizează venituri de orice natură, inclusiv din pensie;
7. o indemnizație de reprezentare, în cuantum de 2% din salariul de bază lunar, calculată pentru fiecare zi lucrătoare;
8. o indemnizație lunară pe familie, pentru acoperirea cheltuielilor de întreținere a locuinței deținute în proprietate în țară, în sumă de 500 de lei, impozabilă potrivit legii, în situația în care ambii soți se află permanent în străinătate și nu realizează niciun fel de venituri din chirii. Indemnizația se actualizează anual, prin hotărâre a Guvernului;
9. decontarea transportului în trafic internațional, inclusiv pentru soțul/soția și copiii aflați în întreținere permanentă în străinătate, la plecarea la post și la venirea definitivă în țară, pentru efectuarea în țară a concediului de odihnă, pentru concediu medical în țară sau în situația revenirii în țară în caz de forță majoră;
10. decontarea costului bagajelor, inclusiv pentru membrii familiei, la plecarea la post și la venirea definitivă în țară. Prin membrii familiei se înțelege soțul, respectiv soția și copiii;
11. decontarea chiriei, a cheltuielilor de întreținere și dotare a locuinței din străinătate, inclusiv, dacă este cazul, avansarea garanției cerute de proprietar la încheierea contractului de închiriere a locuinței, cu condiția înapoierii acestea la finalizarea contractului de închiriere;
12. decontarea transportului  în trafic internațional pentru deplasări  în  interes de serviciu în țară și în străinătate;
13.  decontarea transportului intern pentru deplasări în interes de serviciu în țara în care a fost numit;
14. decontarea cazării, în unități turistice de până la 3 stele și diurna în valută cuvenită, potrivit legii, personalului trimis în străinătate pentru îndeplinirea unor misiuni cu caracter temporar, conform calității de judecător, pentru deplasări în țara de reședință sau în altă țară străină, în interesul serviciului;
15. decontarea cazării pentru deplasările în țară, în interes de serviciu, pentru cei care nu au locuință în București;
16. indemnizația de concediu. În cazul efectuării concediului în țară, indemnizația de concediu se acordă în lei.
17. (4) În situațiile prevăzute la alin. (3) lit. i), l) și m), în cazul în care transportul se efectuează prin mijloace auto, se decontează carburantul, în limita a 12 litri pentru 100 de km. În situația în care distanța depășește 500 de km, se decontează o noapte de cazare, în unități turistice de până la 3 stele.

Întâmplător sau nu, toate aceste modificări la lege au fost propuse după ce judecătorul Claudiu Adrian Rus de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a fost ales de MJ, în urma unui interviu, să fie trimis magistrat de legătură în Spania. După calculele noastre, pe noua lege, judecătorul Rus ar urma să încaseze aproximativ 12.000 de euro pe lună net, la care se adaugă decontarea școlilor pe care le-ar frecventa copiii acestuia.

Procedura de selecție a lui Rus pentru Spania a fost supravegheată de secretarul de stat în ministerul Justiției George Cătălin Șerban. Fost judecător și angajat al CSM, Șerban a candidat și a fost ales deputat PNL de Prahova, fieful fostului baron local Iulian Dumitrescu, trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Anul acesta, pe lângă salariul de secretar de stat în MJ, Șerban a încasat o pensie specială de fost judecător de 30.000 de lei pe lună, net.

Propuneri „stimulative”

O condiție obligatorie pentru ca un judecător sau un procuror să fie trimis într-o altă țară este ca acesta să cunoască limba țării respective. În cazul nostru particular, regulamentul concursului poate fi accesat  aici.

L-am întrebat pe secretarul de stat Șerban dacă judecătorul Rus știe spaniola și cine a propus toate acele beneficii la legea pentru consolidarea cooperării judiciare cu statele membre ale Uniunii Europene.

Potrivit CV-ului acestuia, judecătorul Rus cunoaște limba engleză, nivel C1, utilizator experimentat.

Șerban ne-a transmis că nu știe cine a făcut aceste propuneri, probabil cei de la departamentul Legislație din MJ, dar că mare parte dintre aceste beneficii există împrăștiate prin alte legi și s-a dorit, cel mai probabil, o însumare a lor. „Toate drepturile pe care le au magistrații se regăsesc și în alte acte normative vechi de 20 de ani. Aceste drepturi nu sunt noi, dar nu mă pot pronunța pe oportunitatea lor. Poate unele dintre ele s-au dorit a fi stimulative. De exemplu, diurna de 2% pe zi este normală deoarece magistratul de legătură trebuie întâi detașat la MJ și apoi trimis pe post”, ne-a declarat Șerban. Cu toate acestea, el nu ne-a precizat că MJ nu plătește diurna magistraților care provin de la instanțele din București.

Interviu cu translatorul de față

În legătură cu cunoștințele de spaniolă ale judecătorului Andrei Claudiu Rus, despre care Presshub a arătat că și-a cumpărat anul trecut două apartamente în Emiratele Arabe Unite, Șerban susține că știe spaniola. „Interviul pentru post a fost susținut cu translator autorizat de spaniolă lângă noi. Pot să vă spun că știe limba, dar nu știu cât de bine”, ne-a mai declarat secretarul de stat de la MJ.

Andrei Claudiu Rus este judecătorul care a redactat decizia Înaltei Curți care a extins perioada în care faptele penale se prescriu mai repede. El a fost judecătorul raportor în decizia ÎCCJ din 25 octombrie 2022 care a extins perioada în care faptele penale se prescriu mai repede, mii de dosare fiind închise.

Pe 30 ianuarie 2024, un complet alcătuit din judecătorii Iulian Dragomir şi judecătoarea Cristina Rotaru-Radu a aplicat deciziile CJUE, nu au încetat procesul pe motiv că ar fi intervenit prescripţia şi a decis rejudecarea dosarului de corupţie al milionarului Dragoş Dobrescu. Judecătorul Andrei Claudiu Rus a făcut opinie separată, în sensul nerespectării deciziilor CJUE.

Tot Rus a decis că fapta nu există în cazul fostului ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, acuzat că ar fi luat mita peste 1,8 milioane lei pentru menținerea unor directori de spitale.

Judecătorul Rus a făcut parte și din comisia de examinare de la CSM care a promovat la ÎCCJ magistrați apropiați de fosta șefă a CSM, judecătoarea Lia Savonea.

Soția lui, Alexandra Rus, a făcut opinie separată în sensul achitării fostei șefe DIICOT, Alina Bica. Judecătoarea Rus a vrut să dispună rejudecarea procesului lui Liviu Dragnea, însă ceilalți 4 judecători din complet l-au condamnat pe fostul lider PSD la 3 ani și jumătate de detenție efectivă în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.

Claudiu Rus a făcut parte din completul de judecată care l-a achitat în 2022 pe actualul primar al Brașovului, George Scripcaru, judecat în dosarul „Termoficarea”.

Ce face magistratul de legătură

Magistratul de legătură îndeplinește orice activitate menită să favorizeze și să accelereze, în special prin stabilirea de contacte directe cu serviciile competente și cu autoritățile judiciare ale statului gazdă, toate formele de cooperare judiciară în materie penală și civilă. 

Magistratul de legătură român desfășoară și activități destinate să asigure funcțiile de schimb de informații și de date statistice, cu scopul de a favoriza cunoașterea reciprocă a sistemelor juridice, a băncilor de date juridice, precum și relațiile dintre profesiile juridice din cele două state.

Magistratul de legătură este numit prin ordin al ministrului Justiției, în cazul judecătorilor și procurorilor fiind necesară și o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii pentru aprobarea detașării la Ministerul Justiției.

Durata mandatului magistratului de legătură este de până la 3 ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată, și se stabilește prin ordin al ministrului Justiției.

În prezent, România are magistrați de legătură în Franța, Italia, Marea Britanie și Spania. Urmează concursul pentru Republica Moldova.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.