Presiuni externe fără precedent asupra Chişinăului

Văzând că recomandările pentru reforme, făcute diplomatic ani la rând de către UE, sunt pur și simplu ignorate de către autorități, donatorii și partenerii de dezvoltare ai Republicii Moldova au transmis guvernanților moldoveni un document cu „recomandări de dezvoltare” care conține termeni de executare.

Documentul a fost urmat de un val concertat de mesaje de la ambasadorii și reprezentanții diplomatici ai UE acreditați la Chișinău, menit să convingă guvernanții moldoveni că Bruxelles-ul nu acceptă mimarea reformelor și nici reformele făcute pe jumătate.

30 de capitole

Recomandările i-au fost înmânate noului premier Chiril Gaburici și reprezintă o inițiativă comună a partenerilor de dezvoltare, cu scopul de a ajuta noul Guvern. Cele 30 de capitole includ acţiuni concrete menite să reformeze justiţia, să combată corupţia, să consolideze sectorul bancar, să îmbunătăţească mediul economic şi să pună eficient în aplicare prevederile Zonei de Liber Schimb cu Uniunea Europeană.

Unul din cele 30 de capitole se referă la combaterea corupţiei. Potrivit oficialilor străini, corupţia în Republica Moldova este un fenomen endemic şi sistemic, înrădăcinat în toate instituţiile guvernamentale şi la toate nivelurile, implicând controlul instituţiilor cheie cu scopul de a crea beneficii în interes personal. Corupţia se manifestă printr-o economie subdezvoltată şi încălcarea drepturilor omului. Potenţialii investitori, atât cei de peste hotare, cât şi cei din ţară, decid să investească în alte ţări decât în Moldova şi tot mai puţini moldoveni au locuri de muncă bine plătite, iar traficanţii de fiinţe umane rămân nepedepsiţi, se arată în documentul citat.

Justiția și administrația publică - piatra de temelie pentru toate sectoarele

Donatorii și partenerii externi ai Republicii Moldova au împărțit setul de recomandări în două părți. Prima parte se referă la reformele ce urmează a fi implementate în primele 100 de zile ale noului Guvern: „preşedintele ţării, prim-ministrul, preşedintele Parlamentului, procurorul general, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii să discute public şi frecvent despre imperativul combaterii corupţiei; funcţionarii de rang înalt, implicaţi în acte de corupţie, trebuie aduşi în faţa justiţiei; toţi reprezentanţii Guvernului, în mod public, să-şi asume angajamentul de a respecta principiile transparenţei şi integrităţii; asigurarea unei practici judecătoreşti uniforme la nivelul Curţii Supreme de Justiţie; utilizarea noilor împuterniciri ale procurorului general de a investiga judecătorii pentru corupţie”.

Cea de-a doua parte se referă la reformele ce urmează a fi implementate în mai puțin de 12 luni: „Incorporarea comentariilor Comisiei de la Veneţia în noua lege cu privire la reforma Procuraturii; supravegherea sistemului judiciar de către Consiliul Superior al Magistraturii şi societatea civilă; anularea imunităţii parlamentarilor urmăriți penal; adoptarea legislaţiei cu privire la finanţarea partidelor politice şi campaniilor electorale, inclusiv raportarea financiară transparentă în ajunul alegerilor locale din 2015; implementarea reformei cu privire la mecanismul de declarare a averii și introducerea sechestrării civile a bunurilor nejustificate şi a proprietăţilor oficialilor de rang și funcționarilor publici”.

Partenerii externi încurajează Guvernul de la Chișinău să continue reforma generală în domeniul serviciilor judiciare şi de urmărire în justiţie, iar oficialii corupţi să-şi piardă locurile de muncă în cazul în care comit acte de corupţie.

Setul de recomandări a fost elaborat de ONU, Banca Mondială, Delegaţia Uniunii Europene în Republica Moldova, USAID, Agenţia de Cooperare Internaţională a Germaniei, Agenţia de Dezvoltare Austriacă, Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare, în coordonare cu reprezentanţele diplomatice ale SUA, Suediei, Elveţiei, Germaniei şi Austriei.

Chiril Gaburici: „Vom analiza!”

Premierul moldovean, Chiril Gaburici, a promis că va „analiza cu atenție propunerile descrise” şi că va purta discuţii „cu echipa de miniştri şi cu persoanele implicate în chestiunile vizate, pentru a elabora un plan de acţiuni ca să se treacă nemijlocit la implementare”. De asemenea, el a dat asigurări că Guvernul va continua cursul reformelor, inclusiv în contextul Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană.

Şeful Delegaţiei UE la Chişinău, Pirkka Tapiola, a menţionat că UE îşi doreşte să vadă progrese reale în implementarea reformelor şi combaterea corupţiei. „Parteneriatul dintre Moldova şi UE este orientat spre transformare, vizează tranziţia la o altă etapă şi modernizarea ţării. Scopul acestui parteneriat este de a oferi o viaţă mai bună cetăţenilor moldoveni”, a menționat Tapiola, reamintindu-i premierului Gaburici că și-a asumat un angajament personal privind implementarea reformelor.

În cadrul întrevederii de joi, la Vilnus, cu președintele Senatului polonez, Bogdan Borusewicz, șeful Legislativului de la Chișinău, Andrian Candu, a reconfirmat determinarea autorităților de la Chișinău de a continua implementarea reformelor în vederea apropierii de UE și a dat asigurări că Chișinăul a înțeles că „e timpul să se treacă de la cuvinte frumoase la fapte”. Candu a menționat în context că urmează ca în Moldova să fie implementate „unele reforme dureroase, dar importante pentru țară”.

Marius Lazurca: „Cetățenii așteaptă o justiție transparentă!”

La Chișinău, ambasadorul României în Republica Moldova, Marius Lazurca, s-a întâlnit cu noul ministru al Justiției, Vladimir Grosu, căruia i-a reamintit că „cetățenii așteaptă o justiție transparentă, promptă și echitabilă”. (…) „Ambasada României este gata să asigure legătura între Comisia Națională de Integritate din Republica Moldova și Agenția Națională de Integritate din România, pentru un schimb continuu de experiențe și bune practici”, a menționat ambasadorul Lazurca.

La rândul său, ministrul Vladimir Grosu a spus că noua guvernare nu va abandona reformele începute. „Ne-am asumat toată responsabilitatea de a le continua, de a promova și implementa până la capăt proiectele demarate și de a iniția altele noi. Ne dorim ca cetățenii să-și recapete încrederea în actul justiției”, a spus ministrul Justiției.