Moldova mai merită o șansă

Joi, premierul Filip s-a întâlnit cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, iar vineri seară va participa la reuniunea Consiliului de Asociere Republica Moldova - UE unde va vorbi despre implementarea reformelor.

S-a dus la Bruxelles cu lecțiile făcute pe jumătate

Potrivit unui raport prealabil al UE, Republica Moldova a implementat anumite reforme, dar mai trebuie să facă eforturi, „în special în ceea ce privește consolidarea statului de drept și climatului de afaceri”. Raportul mai atenționează asupra interferențelor politice în treburile justiției și remarcă faptul că vinovații de furtul bancar (1 mlrd. USD) din 2014 încă nu au fost pedepsiți.

La cartierul general al NATO, Pavel Filip a amintit despre acordul semnat anterior cu Jens Stoltenberg, care prevede deschiderea la Chișinău a unui Oficiu de legătură al NATO. Oficialul moldovean a dat asigurări că Guvernul va acorda tot suportul necesar pentru deschiderea acestui Oficiu în vara anului curent. Mai exact, potrivit prim-ministrului moldovean, Oficiul NATO va deveni funcțional până în luna iunie 2017.

Anterior, președintele pro-rus Igor Dodon a declarat că va face tot posibilul ca să nu se ajungă la deschiderea acestei reprezentanțe a NATO la Chișinău. Dodon vrea ca NATO să garanteze în scris recunoașterea neutralității Moldovei.

Oficiul NATO - o mică reprezentanță diplomatică

„Sunt convins că activităţile Oficiului NATO vor contribui la valorificarea plenară a potenţialului de cooperare cu Alianţa. Moldova este o țară neutră, însă care înțelege valoarea parteneriatului cu NATO. Neutralitatea nu înseamnă izolare de comunitatea internațională”, a menționat premierul moldovean. Mai mult, Pavel Filip a spus că militarii moldoveni vor participa în continuare la aplicațiile NATO, pentru ca armata moldovenească să devină mai puternică. Asta în timp ce recent, președintele Dodon a blocat participarea militarilor moldoveni la un exercițiu militar al NATO în România. „Asemenea gesturi sunt regretabile. Un comandant suprem al Forțelor Armate își dorește o armată puternică sau una slabă?”, s-a indignat premierul Filip, menționând că „acest moment a fost depășit”.

Jens Stoltenberg a salutat angajamentul Moldovei de a susține valorile împărtășite de democrațiile europene și a reiterat că Oficiul NATO din Chișinău va fi deschis la solicitarea autorităților moldovene și va fi alcătuit doar din civili: „Acolo nu vor activa militari. Vor fi doar civili, care vor ajuta la îmbunătăţirea parteneriatului nostru”, a precizat secretarul-general al NATO.

„NATO nu va pune în aplicare nici o activitate sau program într-o țară contrar voinței acesteia. E un parteneriat strict voluntar. Desigur, respectăm neutralitatea Moldovei. Elveția, Austria, Finlanda și Suedia sunt țări neutre, dar avem parteneriate extinse și puternice cu ele. Credem deci că putem întări parteneriatul nostru cu Moldova, respectând neutralitatea Moldovei – principiu menționat explicit în documentul care stă la baza parteneriatului nostru”, a spus Jens Stoltenberg.

S-a discutat despre mărirea cotelor la export în UE

Premierul moldovean s-a întâlnit la Bruxelles și cu Cecilia Malmström, Comisar european pentru comerț, în condițiile în care UE este principalul partener comercial al Moldovei, cu o cotă de aproximativ 65% la export şi peste 50% la import.

Cei doi au analizat datele privind comerţul între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în contextul implementării Acordului de Asociere. „Mizăm în continuare pe susţinerea partenerilor europeni în vederea valorificării oportunităţilor oferite de Zona de Liber Schimb”, a menționat Pavel Filip, care s-a lăudat cu extinderea acestor beneficii pentru agenţii economici de pe întreg teritoriul ţării, inclusiv pentru cei din regiunea transnistreană.

Cecilia Malmström a încurajat autorităţile moldovene să continue reformele pentru ca Republica Moldova să beneficieze pe deplin de oportunităţile Zonei de Liber Schimb. Premierul Filip și comisarul Malmström au discutat despre posibilitatea creșterii cotelor la exportul anumitor produse strategice moldoveneşti pe piaţa UE.

Cele mai mari restanțe: corupția și lipsa de independență a justiției

Iar la întrevederea cu Johannes Hahn, comisar european pentru politică de vecinătate şi negocieri de extindere, premierul Filip a recunoscut că Moldova se confruntă în continuare cu mari probleme în ceea ce privește asigurarea independenţei justiţiei și combaterea corupţiei.

Johannes Hahn a anunțat că va efectua o vizită la Chișinău în luna iulie curent, atunci când Moldova va găzdui reuniunea informală a miniştrilor afacerilor externe din Parteneriatul Estic.

„Anul 2017 va fi dedicat consolidării stabilităţii şi implementării Acordului de Asociere Republica Moldova - UE şi asigurării ireversibilităţii parcursului european al Moldovei”, a declarat Pavel Filip la întrevederea cu premierul belgian, Charles Michel. Cei doi prim-miniștri au discutat inclusiv despre securitatea regională, fenomenul migrației, precum și despre cooperarea internațională privind combaterea terorismului și a amenințărilor hibride.

„Avem nevoie de cât mai mulți prieteni care să ne ajute în drumul european, care este proiectul nostru de țară”, a menționat premierul moldovean la întrevederea cu preşedintele Senatului belgian, Christine Defraigne. „Vrem să folosim toate platformele și instrumentele posibile pentru a beneficia de suportul și expertiza belgiană”, a mai spus premierul Filip.

Acordul lui Dodon cu Uniunea Eurasiatică va declarat nul

În legătură cu intenția președintelui Igor Dodon de a semna, la 3 aprilie 2017, un acord de colaborare cu Uniunea Eurasiatică (patronată de Rusia), premierul Pavel Filip a declarat că un astfel de document nu va avea nici un efect juridic, iar Guvernul îl va declara nul: „Orice document, fie memorandum sau tratat internațional, pentru a produce efecte juridice, trebuie să fie ratificat de Parlament”. Premierul Filip a precizat că „poziția Guvernului este foarte fermă și deja a fost transmisă președintelui Dodon”.