Pragmatism românesc în Republica Moldova

Prima tranșă, în mărime de 60 milioane de euro, din creditul românesc (oferit pe o perioadă de 5 ani, cu o dobândă de 1,5%) a intrat miercuri în contul Guvernului Republicii Moldova.

Primit joi la Chișinău, cu onoruri militare, premierul român Dacian Cioloș a menționat că Guvernul moldovean ar trebui să fie interesat ca banii din creditul românesc (care vor fi rambursați) să fie gestionați corect. El a precizat că banii au fost trimiși în Moldova după ce a primit garanții din partea Comisiei Europene privind „deschiderea discuțiilor” privind reluarea finanțării Moldovei și de către UE. „Cred că este în interesul Guvernului Republicii Moldova să folosească acești bani în interes general, nu să fie canalizați în altă direcție. Ideea aceasta cu furatul banilor poate merge până la un punct. Este ca și cum ți-ai fura căciula! Un guvern care nu e capabil să asigure o administrare corectă a fondurilor pierde credibilitatea cetățenilor”, a spus Dacian Cioloș. Totuși, el a precizat că Bucureștiul va monitoriza, în schimb, cum va fi gestionată asistența nerambursabilă oferită Moldovei.

Premierul moldovean, Pavel Filip, a dat asigurări că banii vor fi folosiți ca „suport bugetar”, pentru acoperirea necesităților sociale: „Reprezint Guvernul care are misiunea să recredibilizeze Moldova. Republica Moldova este alta decât cum a fost la începutul anului”, a menționat Filip, precizând că „regulile de joc s-au schimbat”.

Trei argumente ale României

Dacian Cioloș a explicat gestul României de deblocare a finanțării Moldovei prin îndeplinirea condițiilor (înaintate de România) legate de reforme de către autoritățile de la Chișinău. „Indiferent de culoarea Guvernului de la București, România va rămâne consecventă în raport cu Republica Moldova”, a subliniat prim-ministrul roman. Potrivit lui, consecvența României urmărește trei obiective: asigurarea prosperității cetățenilor, dezvoltarea democrației și susținerea parcursului european al Republicii Moldova. Mai mult, premierul român a menționat că momentan România analizează posibilitatea creării unui fond de garantare a investițiilor, pentru a încuraja astfel investitorii români (și companiile mixte moldo-române) să treacă Prutul. De asemenea, el a anunțat că o bancă mare din România este gata să investească în Moldova, dar nu a precizat despre ce bancă românească este vorba.

„Stabilitate”, cuvânt de ocară la Chișinău

Premierul Cioloș a vorbit la Chișinău și despre necesitatea menținerii stabilității politice, pentru ca reformele să poată continua – stabilitate (asigurată de o majoritate parlamentară pestriță, supusă PD-ului) blamată de societatea civilă de la Chișinău pe motiv că în spatele ei și-ar satisface interesele o grupare oligarhică coordonată de prim-vicepreședintele PD, Vlad Plahotniuc.

Următoarea tranșă din creditul românesc va fi acordată, potrivit premierului român, „după ce va fi concretizat un acord de finanțare a Moldovei cu Fondul Monetar Internațional”. Premierul Pavel Filip a intervenit și a spus că acordul cu FMI va fi semnat în luna octombrie, lăsând să se înțeleagă că semnarea acordului de finanțare cu FMI este o certitudine.

„România rămâne un partener orientat spre acțiune, pentru ca dezvoltarea Republicii Moldova să fie vizibiă pentru toți cetățenii”, a mai spus premierul Cioloș, precizând că „dincolo de acest împrumut, România va continua asistența financiară nerambursabilă pentru Moldova. Finanțarea grădinițelor va continua și în acest an; continuăm programul de achiziție a autobuzelor pentru scolile din Moldova (încă 100 de microbuze până la sfârșitul acestui an – n.n.). Vrem să intensificăm colaborarea nu doar între guverne, dar și la nivel local - să investim în proiecte care vor ajuta la îmbunătățirea vieții cetățenilor Republicii Moldova. În acest an, valoarea programelor de asistență nerambursabilă pentru Moldova se ridică la 7,5 milioane de euro”, a accentuat Dacian Cioloș.

În ceea ce privește alegerile prezidențiale din Republica Moldova, programate pentru 30 octombrie, premierul României a spus că rezultatul acestui scrutin „va da un semnal legat de direcția în care Moldova dorește să o ia”: „România vrea să rămână principalul avocat al orientării europene a Republicii Moldova. În acest sens, continuăm să fim un partener activ în acest grup de acțiune europeană în care vrem să mobilizăm și alte capitale europene să pledeze pentru apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană. (…) Asta va depinde și de modul în care cetățenii Republicii Moldova vor decide să abordeze lucrurile și cu siguranță și rezultatul alegerilor prezidențiale va transmite un semnal legat de direcția în care Republica Moldova dorește să o ia”, a spus Cioloș.

Dependența energetică a Moldovei de Est – o îngrijorare comună

„Am convenit să accelerăm în următoarele luni cooperarea energetică - prioritară pentru Moldova, având în vedere vulnerabilitățile legate de trecut. Vom avansa atât pe interconexiunile ce țin de energia electrică, cât și pe interconexiunea cu gaze natural - mă refer la extinderea gazoductului Iași-Ungheni până la Chișinău”, a menționat premierul moldovean Pavel Filip. „Companiile românești „Transgaz” şi „Transelectrica” sunt gata să invstească. „Transgaz”-ul va investi pentru construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni, pentru ca să-l aducem până la Chişinău, iar „Transelectrica” deja este prezentă în Republica Moldova.

Cei doi premieri au discutat și despre fluidizarea traficului la vamă, despre securitatea regională, dar nu a fost abordat în nici un fel subiectul unirii – o temă nelipsită până acum în cadrul vizitelor oficialilor români la Chișinău. Doar la întâlnirea cu liderul PL, Mihai Ghimpu, premierul român a primit în dar de la liderul liberalilor harta României Mari.

Dacian Cioloș a declarat la Chișinău că România va rămâne pentru Moldova „un partener pragmatic, orientat spre acțiune și reforme”.