Poveşti de groază la marginile continentului

"Taz" de la Berlin deplânge crescânda teamă a germanilor şi altor occidentali de ceea ce s-a numit "imigraţia săracilor" din România şi Bulgaria.

Pe de altă parte, de unde să ia europenii din sudul continentului bani pentru integrarea acestor oameni? Sau ca să combată corupţia endemică din zonă?

Cotidianul berlinez Die Welt atrage luni atenţia asupra unui studiu prezentat de Hertie School of Governance şi de autori în frunte cu Alina Mungiu Pippidi, potrivit cărora, paradoxal, criza economică ajută statele din sudul Europei să combată mai eficient corupţia, devreme ce nu mai au bani să satisfacă lăcomia marilor corupţi.

Austeritatea e, totuşi, iată, bună şi ea la câte ceva. Dar ce se va întâmpla oare cu Portugalia, în care Curtea Constituţională a invalidat părţi ale pachetului de măsuri de austeritate? Şi cum e cu ameninţarea unui atac nuclear nord-coreean asupra Coreei de Sud şi a SUA?

Unii comentatori recomandă sancţiuni cât mai aspre la adresa Coreei de Nord şi condamnă semnele împăciuitoriste lansate mai nou de Washington în direcţia staliniştilor de la Fenian, în timp ce alţi observatori scot în evidenţă de ce Beijingul nu pune capăt provocărilor atomice ale dinastiei Kim. Pentru că, scrie de Volkskrant, chinezii „se tem de un exod nord-coreean şi de o Coree reunificată”.

Şi altă tiranie, ceva mai puţin impredictibilă decât cea nord-coreeană face, din nou, titluri de-o şchioapă. Cum trebuie văzută vizita întreprinsă de omnipotentul lider al Rusiei, fostul kaghebist, Putin, în Germania , unde cancelara Angela Merkel a ţinut să-i amintească oaspetelui ei de necesitatea unei societăţi civile active chiar şi în Rusia?

În timp ce autoritarul regim instaurat la Kremlin continuă să sugrume în federaţia rusă orice urmă de democraţie şi să sfideze cutumele lumii libere şi civilizate, Putin a repetat isprava altor tirani care au trezit curiozitatea televiziunilor germane şi a acordat un interviu postului ARD.

În ajunul deschiderii Târgului de la Hanovra, cea mai importantă manifestare industrială de acest gen din lume, la care Rusia e ţara invitată, Putin a ţinut să-şi expună opiniile pe sticla televizoarelor nemţeşti.

Interviul, masiv comentat în Apus, „deschide larg poarta spre interiorul lui Putin”, se bucură Flensburger Tageblatt, care scoate în evidenţă ce anume se poate zări în acest for lăuntric. Iar priveliştea nu e tcomai liniştitoare.

Întrebat „ce crede despre valul de razii ale poliţiei împotriva unor apărători ai drepturilor omului şi unor ONG-uri germane, Putin a trimis la situaţia din SUA, unde asemenea incursiuni ale poliţiei ar fi, potrivit lui, la ordinea zilei din 1938 încoace!”- relevă cotidianul german. În context, autoritarul preşedinte, mai scrie ziarul „a comparat mere cu pere şi o literă a legii care n-are nimic de-a face cu agresivitatea procedurilor poliţiei ruse”, în speţă cu brutalitatea autorităţilor de la Moscova în operaţiunile de reprimare a opoziţiei ruse.

Prin forţa lucrurilor, tiranii şi mincinoşii nu se bucură de nici un fel de credibilitate în vest. Deloc de mirare că nici Kölner Stadtanzeiger nu dă doi bani pe afirmaţiile lui Putin. Ziarul renan scoate în evidenţă atât gogoşile sfruntate, cât şi stilul vădit ipocrit în care Putin şi-a debitat minciunile, susţinând de pildă date fanteziste, basme despre America, ori declaraţii potrivit cărora Kremlinul n-ar încerca pasămite „să intimideze pe nimeni”.

Pe de altă parte, comentatorii scot la iveală şi temeiul economic pe care se bazează potentatul rus. În speţă „rezervele, aparent inepuizabile, de materii prime ruseşti. Pe bogăţia lor se bazează politica hegemonială dusă de Putin…Concomitent se prelungeşte însă nu doar muţenia (ruşilor) ci şi stagnarea şi paralizia economică”, scrie Landshuter Zeitung, care deplânge faptul că europenii nu-i pot riposta ex-kaghebistului decât cu vorbe.

Da, dar „economia rusă e în creştere, şomajul la nivel scăzut”, constată Lausitzer Rundschau. Care avertizează însă că „toate acestea nu trebuie să facă uitate dispariţia în neant a democraţiei ruse, re-etatizarea multor concerne, birocraţia, fuga de capital şi corupţia din Rusia”. Or, e uşor de înţeles că, departe de a promova investiţiile în Rusia (pe care le doreşte Putin) o asemenea atmosferă le descurajează radical.

La Moscova, Vedemosti observă că, din unghiul regimului Putin societatea civilă şi ONG.urile sunt ostile puterii. Una, alcătuită în Rusia, în mare măsură, din foştii ofiţeri ai poliţiei politice comuniste şi turnători ai serviciilor secrete. Pentru ei toţi, aceste ONG-uri constituie baza protestelor în masă antiguvernamentale care au avut loc în Rusia, în 2011 şi 2012, iar caracterul lor subversiv le-ar transforma în obiectiv legitim. Ele trebuie „ori lichidate, ori cumpărate”.