Polonia: Tusk vrea să suspende dreptul la azil

Campania împotriva refugiaţilor, acuzaţi că răspândesc boli infecţioase şi că ar fi cu toţii, pe ascuns, terorişti şi violatori, a fost până acum apanajul conservatorilor naţionalişti grupaţi în jurul lui Jaroslaw Kaczynski. Acţiuni inspirate împotriva străinilor din Africa şi Orientul Mijlociu au contribuit substanţial la dubla victorie a partidului lui Kaczynski Lege şi Justiţie (PiS) la alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2015. Opoziţia liberal-conservatoare şi de stânga a înfierat cu consecvenţă politica pentru migraţie a PiS, mai ales incidentele de la graniţa cu Belarus, unde migranţii au fost retrimişi cu forţa de unde au venit. Asta chiar dacă Tusk a semnalizat de ani buni distanţă faţă de "politica de bun venit" a cancelarei germane Angela Merkel.

Propunere surprinzătoare: o politică de migraţie restrictivă

Acum Tusk i-a luat prin surprindere atât pe adversarii conservatori de dreapta, cât şi pe simpatizanţii săi liberali. Cu prilejul împlinirii unui an de la victoria la urne a coaliţiei de centru-stânga, premierul polonez s-a dus sâmbătă la congresul formaţiunii sale Gruparea Coaliţia Civică (KO) cu o nouă strategie în politica de migraţie, pe care a prezentat-o opiniei publice.

Statul trebuie să reia sub control sută la sută intrările şi ieşirile din ţară, a declarat el în faţa delegaţilor. "Recâştigarea controlului, asigurarea securităţii" se intitulează strategia, ale cărei detalii vor fi prezentate marţi în cadrul şedinţei de guvern.

Potrivit lui Tusk, un element va fi "suspendarea teritorială provizorie a dreptului la azil". Precedentul este oferit de Finlanda, a declarat el. Dreptul la azil a fost abuzat de preşedintele belarus Alexander Lukaşenko, de preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, şi de contrabandişti şi traficanţi de oameni. Tusk a adăugat că intenţionează să câştige adepţi pentru această soluţie la nivel european. El a criticat pactul pentru migraţie al UE. "Nu vom respecta şi nici nu vom aplica ideile europene dacă suntem siguri că ele sunt îndreptate împotriva siguranţei noastre".

Fosta reprezentantă adjunctă pentru drepturi civice, Hanna Mahinska, a criticat faptul că propunerea lui Tusk încalcă normele UE şi ignoră obligaţii internaţionale asumate. Parteneri de coaliţie mai mici ai KO, stânga şi Polska 2050, nu vor sprijini ideile lui Tusk, a informat platforma online Onet.

Cine va fi succesorul preşedintelui Duda?

Prin înăsprirea politicii pentru migraţie Tusk vrea să ia vântul din pânzele PiS. Fiindcă partidul lui Kaczynski vrea să strângă în următoarele luni o jumătate de milion de semnături, necesare pentru supunerea la referendum a pachetului pentru migraţie al UE. Plebiscitul este gândit ca un element important al campaniei naţionaliştilor conservatori înaintea alegerilor prezidenţiale de vara viitoare. Mandatul preşedintelui Andrzej Duda se încheie în august 2025.

Acum Tusk a întors foaia. Îl atacă pe Kaczynski pe tărâmul care până acum îi garanta susţinere populară. În timpul guvernării PiS un val de migraţie ilegală a "inundat" Polonia, a spus premierul Tusk, care se prezintă acum drept politician care vrea să renducă migraţia "la minimum".

Premierul face aluzie la politica inconsecventă a PiS faţă de străini, care pe de-o parte avea o retorică dură faţă de refugiaţi, spre a fi pe placul alegătorilor, dar pe de alta a acordat un număr mare de vize de lucru oamenilor de pe alte continente, în parte în schimbul mitei. În intervalul 2018–2023, consulatele poloneze au eliberat 3,8 milioane de vize de muncă, ceea ce este un record la nivel european.

Reformele promise au fost pierdute pe drum

"Tusk ştie că rezultatul prezidenţialelor din 2025 nu va fi decis de electoratul liberal şi de stânga, ci de emoţiile a milioane de polonezi", a comentat luni Michal Szuldrzynski, redactorul-şef al cotidianului Rzeczpospolita. "Aceste emoţii sunt altfel decât cele ale intelectualilor liberali, care formează baza partidului lui Tusk".

Pentru ca palatul prezidenţial să fie cucerit de un candidat al său, Tusk este dispus să facă sacrificii. Aceasta fiindcă de noul şef al statului va depinde victoria sau înfrângerea sa.

Prin politica sa de veto, Duda, care este un aliat de nădejde al PiS, blochează reformele noului guvern. Reinstituirea statului de drept, tragerea la răspundere a elitelor corupte apropiate de guvernul anterior, înnoirea aparatului diplomatic - toate acestea stagnează sau avansează anevoie. Chiar şi cei mai fideli susţinători ai lui Tusk îşi pierd răbdarea. Starea de spirit se poate schimba rapid.

Kaczynski strânge rândurile în tabăra "patrioţilor"

Şi Jaroslaw Kaczynski, adversarul lui Tusk, ştie ce importanţă au alegerile prezidenţiale. Sâmbătă, PiS a fuzionat, în ciuda opoziţiei existente în propiile rânduri, cu fostul său partener de coaliţie, formaţiunea de extremă dreaptă Polonia Suverană. Mica grupare condusă de fostul ministru al Justiţiei, Zbigniew Ziobro, este considerată eurosceptică şi radicală.

"Fuziunea este un semnal adresat societăţii că tabăra patriotică este unită", a declarat Kaczynski pentru a justifica această decizie. "Va trebui să depunem eforturi ca în 2015 pentru a câştiga", a mai adăugat el.

Kaczynski îşi menţine retorica anti-germană

În discursul susţinut în cadrul congresului PiS de sâmbătă (12.10.2024), şeful PiS a criticat total activitatea guvernului. "Democraţia noastră, toate regulile statului de drept, drepturile, nu doar cele civice, ci drepturile omului, au fost încălcate", a declarat el.

Ca şi în campania din 2023, el l-a acuzat pe Tusk că are legături "tenebroase" cu Germania. Premierul, care ar fi reuşit să câştige alegerile doar cu sprijin german, ar fi renunţat la pretenţiile de despăgubiri de război adresate Germaniei şi ar aplica o agendă germană, a subliniat Kaczynski.

Cursa pentru palatul prezidenţial va rămâne deschisă până în ultimul minut, consideră observatorii. Cele mai recente sondaje indică principalii concurenţi, KO şi PiS, la procentaje aproape egale.

La marele miting care a avut loc la Varşovia cu două săptămâni înaintea alegerilor parlamentare, Tusk a făcut o promisiune solemnă. "Vă promit că vom câştiga, că vom trage la răspundere (fostul guvern), că vom repara nedreptatea şi vom reconcilia", a afirmat el în faţa unui milion de simpatizanţi. Până acum el nu şi-a îndeplinit decât ultima promisiune, a scris editorialista Katarzyna Sadlo în cotidianul Rzeczpospolita.