Polonia: O traumă cu urmări politice

Polonia comemorează pe 10 aprilie accidentul aviatic de la Smolensk cu slujbe religioase și mitinguri patriotice. Ceremoniile din acest an sunt deosebit de importante pentru liderul partidului de guvernământ PiS, Jaroslaw Kaczynski: În parlamentul de la Varșovia va fi inaugurată o placă comemorativă în cinstea fratelui său geamăn Lech Kaczynski, fostul președinte care a murit în urmă cu opt ani în avionul prăbușit la Smolensk. 

Un președinte mort ca erou național

Între timp există sute de plăci comemorative și statui în cinstea lui Lech Kaczynski, iar în parlament, placa memorială va avea parte de un loc de cinste, direct lângă intrarea principală, alături de cea a Papei Ioan Paul II, care are statutul unui erou național în Polonia. 

De opt ani încoace, Jaroslaw Kaczynski îl prezintă pe fratele său geamăn în această lumină: "A refăcut sentimentul național și demnitatea polonezilor", a spus în repetate rânduri în cadrul comemorărilor care au loc nu doar pe 10 aprilie, ci în fiecare lună. Perioada de doliu pare să nu se mai termine niciodată.

Teoria atentatului rusesc 

Catastrofa aviatică are un caracter simbolic pe două planuri. Pe 10 aprilie 2010, președintele Poloniei era în drum spre Katyn, un sat în apropiere de Smolensk, în vestul Rusiei. Cu 70 de ani în urmă, între 3 aprilie și 11 mai 1940, 22.000 de ofițeri polonezi fuseseră uciși acolo de serviciul secret rus. În ziua în care urma să aibă loc comemorarea masacrului de la Katyn, întreaga delegație poloneză a murit la puțini kilometri de Katyn, pe aeroportul militar de la Smolensk. Mulți polonezi sunt de părere că nu poate fi vorba de o coincidență.

Potrivit sondajelor, între 26 și 28 la sută dintre polonezi cred că e vorba de un atentat rusesc. Guvernul actual respinge rapoartele poloneze și rusești care scriu despre niște greșeli ale pilotului, indicații greșite din partea personalului de la sol și starea proastă a aeroportului de la Smolensk.

O religie bazată pe "Smolensk"

Jaroslaw Kaczynski folosește catastrofa în scopuri politice, e de părere Zbigniew Mikolejko de la Academia Poloneză de Științe. Liderul PiS se prezintă ca pe un "ales" care a creat un fel de "religie a Smolenskului" pe baza traumei sale personale, spune expertul polonez. Victimele catastrofei aviatice devin martiri, simbolurile creștine, crucile și rugăciunile sunt în centrul ceremoniilor comemorative, dar există și "evenimente cu caracter păgân", cum ar fi marșurile cu făclii.

"Datorită acestei combinații de elemente diferite, se adresează tuturor grupurilor: de la bătrânele foarte credincioase până la microbiști, de la micii burghezi până la naționaliști", spune Mikolejko, expert în filosofia religiilor. Prin ritualurile legate de Smolensk, Kaczynski a adus sentimentele în sfera politică. I-a fost ușor, pentru că mulți polonezi nu s-au simțit luați în serios de liberalii orientați spre sfera economică. Liberalii nu și-au dat seama "că polonezii au o nevoie mai mare de mituri naționale decât multe alte nații", crede Mikolejko.

Sociologul Jakub Bierzynski critică această contopire a ritualurilor aproape religioase cu politica. "Îmi amintesc cât de uniți erau polonezii imediat după catastrofă. Dar Jaroslaw Kaczynski și-a dat seama foarte repede că se poate folosi de moartea fratelui său pe plan politic." Bierzynski e de părere că liderul PiS nu crede în teoria unui atentat rusesc, pentru că "e un politician care gândește rațional", dar că se folosește de ea pentru a satisface nevoia alegătorilor de a găsi "un sens mai adânc" pentru ceea ce s-a întâmplat.  

Urmările catastrofei

Dar e tot mai greu pentru liderul PiS să susțină aceste teorii în mod credibil, după ce a vorbit timp de opt ani despre elucidarea împrejurărilor catastrofei. "Vom învinge" a fost sloganul său - victoria s-a referit la identificarea unor dovezi clare pentru un atentat. Mai nou spune că nu-i exclus "să nu se găsească adevărul ultim".

Kaczynski vrea să renunțe la comemorările lunare, la care nu mai participă mii de oameni ca înainte, ci doar câteva sute. Urmările traumei cauzate de această catastrofă se resimt însă în continuare: societatea poloneză e scindată, iar relația cu Rusia e deosebit de tensionată. 

Autoare: Monika Sieradzka (das)