Politica externă a lui Dodon - la limita "trădării"

Cutumă diplomatică „marca Dodon”

Dodon a imprimat un video pe un câmp, în care i-a acuzat pe diplomații europeni că ar bloca relațiile guvernului controlat de el cu Bruxellesul: „Dacă v-aţi îndrăgostit de vreun partid... . Unii dintre voi mi se pare că sunt membri ai „PAS cu DA” (o formulă care, semantic, în limba rusă, sună vulgar și umilitor – ea fiind „popularizată” mediatic în perioada regimului Plahotniuc de către holdingul acestuia pentru a desconsidera cele două forțe politice pro-europene – n.n.). Vreți să fiți membri de partid? Primiți cetățenia Republicii Moldova și faceți politică în Moldova. Dar eu vă rog să ne ocupăm de dezvoltarea relațiilor bilaterale”. Igor Dodon nu a dat nume de ambasadori, dar a spus că ar fi vorba de „3-4 diplomați care se ocupă de relațiile bilaterale ale Republicii Moldova cu țările membre ale UE”. „Aceștia merg pe la diferite instituții și blochează proiectele care sunt deja lansate. Spun că nu trebuie de dat bani acestui guvern”, a menționat Dodon.

El a atacat ambasadorii UE la o zi după ce a rechemat șase ambasadori moldoveni, inclusiv pe ambasadorul Republicii Moldova la București, Mihai Gribincea, în mandatul căruia România a devenit principalul partener economic al Republicii Moldova. Dodon a recurs la acest gest la scurt timp după ce, la o ședință a Colegiului Ministerului de Externe, s-a răstit la ambasadorii moldoveni reamintindu-le că nu au fost trimiși în străinătate „la odihnă sau la pensie”. Iar la ședința Colegiului Serviciului de Informații și Securitate, desfășurată miercuri, Igor Dodon le-a cerut ofițerilor SIS să prevină „imixtiunile externe” în alegerile prezidențiale din toamnă: „Constatăm deja că s-au activizat unele forţe din afară. Are loc finanţarea unor organizaţii neguvernamentale, încercări de manipulare a populaţiei pentru a provoca nemulţumiri în masă”.

Se vrea ca Putin: Îl deranjează puterea presei libere și ONG-urile

În opinia reprezentanților organizațiilor non-guvernamentale, declarația lui Dodon este una periculoasă și ar putea fi urmată de acțiuni menite să limiteze activitatea ONG-urilor după modelul lui Putin în Rusia.

Unii analiști politici susțin că Igor Dodon ar încerca acum să-și subordoneze agenda politicii externe, fiind frustrat că, în cei patru ani de mandat, nu a reușit să se apropie nici măcar de vecini – România și Ucraina – după ce a declarat că „Crimeea este parte a Rusiei”, iar „unioniștii sunt lepădături și trădători care trebuie interziși”. În cei patru ani de mandat, Dodon nu a întreprins nicio vizită oficială la București și Kiev și nici viceversa.

Igor Dodon a înțeles că uşa Occidentului va rămâne închisă pentru el şi guvernul său. El este foarte nefericit că nu are acces în cancelariile occidentale şi că drumul lui spre Vest este închis, susține Vladislav Kulminski, fost consilier de politică externă în guvernul Maiei Sandu. „Nu diplomații sunt de vină că nimeni nu vrea să se întâlnească cu Igor Dodon, ci însuși Dodon”, a mai explicat Kulminski.

În planul guvernării de la Chișinău de schimbare tacită a vectorului geopolitic, despre care se spune că ar fi dictat de Moscova, se înscrie și recenta declarație iritantă a ministrului moldovean de Externe, Aureliu Ciocoi, care a spus că în timpul conflictului armat din 1992 „Rusia a intervenit în războiul de pe Nistru pentru a opri vărsările de sânge”. Asta în condițiile în care Acordul de încetare a focului a fost semnat atunci de președinții Rusiei și Moldovei (ca părți implicate în conflict) – Boris Elțin și Mircea Snegur – iar ulterior, prin hotărârea CEDO în cazul „grupului Ilașcu”, Curtea Europeană a recunoscut calitatea Rusiei de stat agresor în războiul din 1992 de la Nistru. Ulterior, conform unor documente emise de guvernul rus (documente obținute de corespondentul DW din Chișinău în noiembrie 2004), Rusia a înarmat, în 1995 și 1996, așa-numita armată transnistreană care tocmai fusese creată.

Pentru scandaloasa declarație, ministrul Ciocoi s-a ales cu o moțiune simplă din partea deputaților PAS și PPDA, care urmează a fi examinată la următoarea ședință a Parlamentului. Analiștii politici cred că Ciocoi a făcut declarația respectivă în colaborare cu Igor Dodon care, la rândul său, își coordonează acțiunile cu Moscova. „Dodon și ministrul lui nu pot spune adevărul, deoarece aceasta ar însemna să lezeze interesele fundamentale ale Rusiei”, a declarant fostul ambasador al Republicii Moldova la Moscova, Anatol Țăranu.

Periculos! Combatanții îl avertizează pe Dodon

La rândul său, deputatul PAS, Oazu Nantoi, îl acuză pe Igor Dodon de „trădare de țară”: „Rusia, cu asistența lui Plahotniuc (în 2016 holdingul mediatic al lui Plahotniuc l-a ajutat pe Dodon să câștige alegerile în fața Maiei Sandu – n.n.), l-a făcut pe Igor Dodon președinte de țară, iar acum acest agent rus - îmi asum responsabilitatea pentru aceste cuvinte - laolaltă cu alți agenți dintr-o rețea vastă, duce situația spre trădare națională, după un plan pe care noi îl numim „Kozak-2”. Rolul lui Dodon în realizarea scenariului „Kozak-2” a sporit în legătură cu situația din Ucraina, unde Putin dorește ca, în cazul Moldovei, să creeze un „precedent de succes” - să compară în rol de pacificator eficient, iar ulterior acest precedent să-l bage pe gât Ucrainei, care este obosită de acest război hibrid”, susține Nantoi.

Potrivit lui, în actualul Parlament de la Chișinău „se poate ajunge la linia roșie de trădare de patrie”: „Eu discut cu colegii mei deputați din alte fracțiuni. În discuții private eu îi întreb dacă ei sunt gata să comită infracțiunea de trădare de țară, care nu are termen de prescripție”, menționează deputatul Nantoi.

La rândul său, unul dintre combatanții războiului moldo-rus de la Nistru, generalul Valeriu Troenco, ex-ministru al Apărării, l-a avertizat, în cadrul unei emisiuni, pe Igor Dodon:

„Combatanții au lucruri sfinte. Ei pot să-și apere demnitatea! Combatanții m-au rugat să-i transmit public, pe această cale, lui Igor Dodon să nu se joace cu focul. Noi am înțeles mesajul și vă asigur că noi, cei care am stat în fruntea subdiviziunilor care au apărat atunci țara, pregătim un răspuns adecvat. Ar fi cazul să mediteze, pentru că au de furcă cu oameni care au ținut arma în mână. Noi, combatanții, suntem inițiați mai puțin în ale politicii. Jocul nostru politic este scurt pe doi. Nu se poate să-ți ștergi ciubotele în așa hal de cei care au apărat această țară”, a menționat Troenco.

„Stop Dodon!”

Și fostul ministru de Interne, Victor Catan (și el combatant în războiul de la Nistru), susține că Igor Dodon ar trebui condamnat pentru trădare. Fostul ministru de Interne vorbește despre apariția unor „combatanți necunoscuți, participanți ai războiului de pe Nistru, pe care nimeni nu-i cunoaște” și care ar deservi actuala guvernare. Mai mult, el a atenționat asupra creării a ceea ce el a numit „armată căzăcească în Republica Moldova”: „Nişte ofiţeri de-ai noştri care au participat în războiul de pe Nistru de partea separatiștilor, la Dubăsari, au fost chemaţi la o conferinţă a cazacilor din Ucraina şi au primit gradul de general. Aceşti oameni crează o armată căzăcească în Republica Moldova”, susține Victor Catan.

S-au mobilizat și deputații primului Parlament al Moldovei independente. Ei cer demisia și tragerea la răspundere penală a ministrului de Externe, Aureliu Ciocoi, și a președintelui Igor Dodon. Deputații semnatari ai declarației de independență consideră că actualii guvernanți, controlați de Igor Dodon, sunt aserviți Rusiei care, spun ei, „duce un război hibrid împotriva Republicii Moldova”.

În legătură cu ultimele evenimente politice, liderii partidelor unioniste din Republica Moldova și-au unit forțele și au declanșat un protest „Stop Dodon!”. Manifestațiile vor avea loc săptămânal în fața monumentului domnitorului Ștefan cel Mare din centrul Chișinăului.