Platitudini și acuzații: Lavrov la OSCE

"Faceţi loc pe coridor! Opriţi bliţurile!", striga frenetic un ofițer de presă din Macedonia de Nord, în timp ce jurnaliștii și aparate de filmat începeau să se îngrămădească în sala unde ministrul rus de externe Serghei Lavrov urma să țină conferința de presă.

Prezența șefului diplomației ruse la conferința ministerială anuală a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) de la Skopje, capitala Macedoniei de Nord, a provocat fricțiuni și a dus la boicotarea evenimentului de către unii membri. 

Polonia și țările baltice au refuzat să participe la reuniune, argumentând că este "greșit din punct de vedere moral" să stea la o masă "cu un agresor care comite un genocid, o agresiune totală împotriva Ucrainei", după cum a subliniat ministrul estonian de externe Margus Tsahkna. Deloc surprinzător, Ucraina a stat și ea departe de eveniment. 

Activitate paralizată din cauza Rusiei

OSCE, care are 57 de membri, a fost înființată în timpul Războiului Rece pentru a atenua tensiunile între puterile comuniste și cele occidentale. În clipa de față, organizația este paralizată de utilizarea continuă de către Rusia a dreptului de veto (deținut de fiecare țară membră). Macedonia de Nord, țară care asigură actualmente președinția OSCE, a transmis că invitarea lui Lavrov reprezintă o încercare de a pune capăt impasului actual, dar și pentru a asigura supraviețuirea organizației.

Însă diplomatul rus a respins astfel de îngrijorări, precum și toate criticile aduse țării sale. În conferința de presă susținută la Skopje, Lavrov a reluat arhicunoscutele critici la adresa Occidentului, precum și acuzațiile false aduse Ucrainei și susținătorilor ei. 

Lavrov a criticat în mod repetat însăși OSCE însăși. Catalogând această instituție drept o anexă a NATO și a Uniunii Europene, el a pus la îndoială importanța revitalizării ei. Întrebat de DW dacă Rusia intenționează să părăsească OSCE, Lavrov a refuzat să dea un răspuns clar.

Rusiei nu-i pasă de viitorul OSCE ci de Sudul global

"Am spus că rezultatul actualei sesiuni a OSCE îmi este indiferent", a declarat Lavrov. Presat în continuare să răspundă la întrebare, el s-a eschivat și a pus la îndoială integritatea jurnalistică a reporterului.

"Știu că în Germania este în regulă ca membrii guvernului să le spună jurnaliștilor ce trebuie să scrie, dar noi ne tratăm jurnaliștii cu mai mult respect", a spus Lavrov.

Apariția lui Lavrov la Skopje a avut un scop important, explică Mihail Komin, cercetător la Consiliul European pentru Relații Externe. Potrivit lui, Moscova vrea să folosească orice oportunitate "pentru a demonstra că Rusia nu este izolată pe scena internațională", consideră expertul pentru DW.

"Iată motivul pentru care rușii au participat la G20 sau la Adunarea Generală a ONU", a adăugat Komin. O parte a acestei strategii este menținerea competiției actuale dintre Ucraina și Rusia, respectiv "lupta pentru voturile din țările din Sudul Global", după cum se exprimă analistul.

La Skopje, Ministerul de Externe de la Moscova a fost dornic să publice fotografii de la fiecare întâlnire bilaterală avută de Lavrov, fie ea cât de scurtă. Este limpede că întâlnirile cu miniștrii de Externe din Ungaria, Kazahstan sau Armenia au fost menite să semnaleze că încă există națiuni interesate de ceea ce are de spus Rusia.

"Aceasta este o iluzie optică", afirmă, sub anonimat, un diplomat occidental de rang înalt pentru DW. "Dacă cineva este dispus să se întâlnească cu el, ar împânzi camera cu fotografiile strângerii lor de mână. Aproape niciun invitat din sală nu era dispus să se vadă cu Lavrov”. 

Diplomatul a subliniat faptul că, în momentul în care Lavrov și-a susținut discursul erau foarte puțini miniștri în preajmă. El vorbea "într-o încăpere plină cu diplomați începători", care doar luau notițe pentru a ține evidența a ceea ce se spunea.

În plus, sursa a declarat pentru DW, că - spre deosebire de unele țări mai îndepărtate din Africa și America Latină - membrii OSCE, cum ar fi Kazahstan sau Armenia, înțeleg bine că acesta este "un război imperial de cucerire pe care Rusia îl duce împotriva Ucrainei". Ei însă trebuie să fie prudenți în ceea ce spun, pentru că nu vor să provoace mânia marelui lor vecin.

A obținut Lavrov ceea ce a vrut și a meritat tot efortul?

În ciuda tuturor acestor lucruri, Lavrov a părut să obțină ceea ce a venit să caute în timpul vizitei sale în Macedonia de Nord - ea însăși o țară NATO. Oficialul rus a ținut o cuvântare la o mare adunare internațională, a găzduit o conferință de presă cu o sală plină de reporteri și a obținut fotografii strălucitoare în care se întâlnește cu omologi prietenoși.

În cele din urmă, membrii OSCE, inclusiv Rusia, au fost de acord ca Malta să preia președinția organizației și să prelungească mandatele funcțiilor de conducere din cadrul organizației. Cum însă aceasta încă nu are un buget, rezultatul pare să fie destul de modest. 

"Tocmai am asistat la o nouă dovadă a ciocnirii ideologice de narațiuni concurente, la reuniunea de la Skopje", a declarat pentru DW Jamie Shea, fost purtător de cuvânt al NATO și membru senior al grupului de reflecție Friends of Europe, cu sediul la Bruxelles. 

Poate OSCE să se repună pe picioare? 

Potrivit lui Shea, deși OSCE a fost marginalizată în dezbaterea actuală privind securitatea europeană, asigurarea funcționării ei este esențială. 

"Într-o bună zi, războiul din Ucraina se va încheia, iar Rusia și Vestul vor trebui să aplaneze tensiunile, să negocieze noi acorduri de control al armelor și să recompună arhitectura de securitate europeană. Prin urmare, OSCE va redeveni un forum responsabil construcția acestor punți”.