Planul de 750 de miliarde de euro al lui von der Leyen

Președinta Comisiei vrea să aloce cel puțin 750 de miliarde de euro suplimentar la bugetul comunitar, ca fond de susținere a reconstrucției după criza coronavirus. Doar o mică parte din sumă ar fi însă bani lichizi, cea mai mare parte ar reprezenta garanții, realocări și, în premieră în istoria UE, datorii. Potrivit dpa, 500 de miliarde ar urma să fie subvenții nerambursabile iar 250 de miliarde credite.

Planul prezentat miercuri de Ursula von der Leyen sporește și atribuțiile șefei CE, pentru că ea ar urma să fie cea care va supraveghea așa-numitul "Recovery Fund" (fond de redresare) al UE. Suma enormă înseamnă de fapt dublarea cheltuielilor blocului comunitar: bugetul regulat al UE pe 2021-2027, care încă nu a fost aprobat, prevede de asemenea 1000 de miliarde de euro.

Cum se împart banii?

Comisia acordă ajutoarele regionale cu care regiunile slabe economic ale UE sunt sprijinite deja de decenii. La fel ar urma să funcționeze și împărțirea ajutoarelor pentru criza generată de coronavirus, deși nu se știe încă dacă statele beneficiare vor trebui să vină și ele cu o contribuție proprie.

Banii ar urma să fie utilizați pentru îndeplinirea obiectivelor pe termen lung ale UE, adică proiectele de combatere a modificărilor climatice, de digitalizare, de cercetare și dezvoltare. Ceea ce înseamnă că banii din Recovery Fund nu ar trebui investiți pentru a salva de la faliment anumite ramuri industriale amenințate acum de urmările crizei coronavirus. Multe țări doreau însă exact un ajutor în acest sens, pentru a evita pierderile masive de locuri de muncă.

Banii ar urma să fie alocați regiunilor europene cel mai grav afectate de criza coronavirus. Nu este vorba deci de subvenții gratuite direct în bugetele naționale. Dar sunt capabile țările potențial beneficiare să pună rapid pe picioare proiecte care să poată fi finanțate din acest fond de redresare? Italia, de exemplu, nu este în stare de acest lucru pe moment. Și are CE destui funcționari care să se ocupe de birocrația distribuirii acestor noi miliarde?     

Există opoziție

Cancelara Angela Merkel și președintele francez Emmanuel Macron au prezentat planul unui fond de redresare de 500 de miliarde de euro finanțat prin datorii comune. Merkel spune că o astfel de soluție solidară ar fi și în interesul Germaniei, argument repetat marți la Bruxelles și de ministrul pentru Europa, Michael Roth: "Solidaritatea este în interesul fiecăruia".

Aceste declarații vizează patru țări care nu sunt de acord cu propunerea: Austria, Danemarca, Olanda și Suedia. Ele ar dori ca fondurile de reconstrucție post-coronavirus să nu fie alcătuite din subvenții, cum ar vrea Merkel și Macron, ci din credite care să fie plătite înapoi.

Italia se opune însă ferm variantei creditelor, pentru că nu vrea să se îndatoreze și mai mult. 

Soluția ar putea fi tocmai un mix de subvenții și credite, ceea ce vrea să propună și von der Leyen: în proporție de 60:40 sau chiar 70:30, pentru a-i mulțumi pe cei patru care se opun.

Deocamdată nu există un acord cu privire la bugetul UE

Disputa este complicată și de faptul că trebuie adoptat simultan și noul buget regulat al UE iar țările membre sunt departe de un acord. Cele patru state amintite mai sus vor ca și acest buget normal să fie mai auster, poziție respinsă clar de ministra franceză pentru uropa, Amelie de Montchalin: nu avem voie "să furăm de la Petru, ca să îl plătim pe Pavel", adică să se taie bani din bugetul regulat, pentru a fi adăugați ulterior în Recovery Fund. Franța vrea un buget cu destui bani pentru obiectivele pe termen lung, precum apărarea comună și așa-numitul Green Deal, dar și pentru un Recovery Fund care să nu conțină credite ce trebuie plătite înapoi.

Este de așteptat ca un acord pe tema ambelor bugete, regulat și cel pentru fondul de redresare, să fie încheiat abia la un summit special ce va fi convocat de Germania, după ce această țară va prelua președinția semestrială a UE de la 1 iulie 2020. Va fi probabil și prima oară când liderii celor 27 se vor reîntâlni din nou normal și vor sta la aceeași masă, după numeroasele summituri prin videoconferință, din cauza coronavirusului.

Cine va plăti totul?

Recovery Fund ar urma să fie finanțat prin contractarea de datorii, o premieră în istoria Comisiei Europene, care ar urma să primească o derogare unică în acest scop. Șefa CE se folosește în acest sens de bugetul UE ca bază a obținerii creditului din piețele financiare. Creditul va fi plătit înapoi în 20 de ani. Contribuțiile statelor membre la bugetul comunitar vor urma să crească de asemenea, după ce va începe plata creditului.

Important este ca acest credit să fie deja disponibil la începutul lui 2021 pentru a eva un efect. Contractarea de credite de către Comisia Europeană este însă controversată din punct de vedere juridic, ceea ce ar putea duce la amânări.

Problemele financiare rămân nerezolvate

Friedrich Heinemann de la Institutul European de Cercetare Economică ZEW avertizează însă: "Recovery Fund nu va putea în cele din urmă să rezolve problemele economice dramatice ale Italiei și Greciei". Plățile de care vor beneficia acestea se vor ridica la doar 2-3% din PIB-ul fiecăreia.

Potrivit economistului, ar urma să se modifice și raportul dintre plătitorii și beneficiarii neți la bugetul european. Germania va fi nevoită să suporte plățile cele mai mari, între 23 și 38 de miliarde de euro, în funcție de evoluțiile economice și de rezultatul luptei de împărțire a fondurilor somunitare. Polonia ar urma să devină în premieră contributor net, cu 10 miliarde de euro, după ce până acum a fost beneficiar net.

Totul depinde de cum se vor repartiza miliardele din fondul anti-coronavirus. Se va lua în calcul doar nivelul recesiunii în fiecare țară sau și rata șomajului? Va primi Sudul UE cei mai mulți bani sau Estul? Se va produce însă oricum o reorientare dinspre Est spre Sud - Franța, Italia și Spania ar urma să fie principalii profitori. Dar și est-europenii trebuie să voteze pentru noul buget comunitar – se anunță negocieri foarte dure pe mai multe fronturi.