Pericolul populismului - cum este apărată democrația?

Populismul are multe fețe, dar modul de operare este mereu același. Indiferent dacă e vorba de Donald Trump în SUA, de Narendra Modi în India sau de politicianul AfD Björn Höcke în Germania: întotdeauna sunt acuzate aș-zise elite care ar complota împotriva poporului. Iar anumite părți ale societății sunt incluse la presupușii "dușmani ai poporului". "Ei" împotriva "noastră". Cei de "sus" contra noastră, a celor de "jos". 

Criza climatică, războaie, digitalizarea: mișcările populiste promit oamenilor mereu că, dacă vor fi alese, totul va fi mai bine, totul va fi din nou ca înainte. Se prezintă drept lideri puternici și carismatici, care vor pune ordine în lucruri. Iar când propriile lor încălcări ale regulilor în statul de drept sunt scoase în evidență, se grăbesc să declare tribunalele și alte instituții democratice drept "dușmani ai poporului".

Și șeful AfD din Turingia Björn Höcke cochetează cu acest rol de salvator al Germaniei. "Dorința germanilor de a avea din nou o figură istorică capabilă să vindece rănile poporului, să anuleze divizarea și să readucă ordinea, este ancorată adânc în sufletul nostru, sunt convins de asta", scrie Höcke în cartea sa "Nie zweimal in denselben Fluss" (Niciodată în același râu de două ori). Producători de film din extrema dreaptă au făcut un film despre Höcke în care îl prezintă pe acesta ca pe împăratul pacifist din secolul 12 Friedrich Barbarossa. Potrivit unei vechi legende, împăratul ar dormi într-o peșteră din muntele Kyffhäuser din Turingia, până când se va trezi într-o zi după mult timp și va salva Reich-ul german alături de susținătorii lui.

Împotriva egalității și a absenței discriminării

Ascensiunea populiștilor este o problemă serioasă pentru statele democratice. Este de această părere și renumitul politolog german Hans Vorländer: "Vedem cum populismul de dreapta pune sub semnul întrebării valorile noastre centrale, precum egalitatea, demnitatea umană sau dreptul de a nu fi discriminat."

Vorländer cercetează de mulți ani fenomenul populismului. "Este necesar să înțelegem că partidele populiste de dreapta nu vor dispărea pur și simplu. Trebuie să învățăm să ne descurcăm cu ele", arată el în dialog cu DW. "Este mai greu în Germania decât în alte țări, pentru că noi am văzut deja pe pielea noastră că astfel de forțe pot distruge democrația."

Societățile deschise sunt vulnerabile peste tot în lume. După cum a arătat și luarea cu asalt de către susținătorii lui Trump a Capitoliului din Washington la 6 ianuarie 2021.

Și în Germania se înmulțesc dovezile privind pericolul reprezentat de AfD pentru statul de drept. În septembrie, AfD a devenit primul partid de extremă dreaptă care a câștigat alegerile într-un land german - Turingia. În prima ședință de după alegeri a legislativului regional, AfD a demonstrat cum vrea să-și folosească influența nou câștigată. Șeful ședinței a fost un politician AfD care a ignorat pur și simplu voința parlamentarilor în stabilirea agendei de discuții. Doar intervenția unui tribunal a reușit să restabileacă ordinea democratică.

Dar ce ar fi de făcut pentru a opri avântul populiștilor?

Studiu: Investițiile ajută împotriva populismului de dreapta

Institutul pentru economie mondială de la Kiel vine cu o soluție interesantă: investițiile. Institutul a cercetat influența investițiilor publice asupra partidelor populiste de dreapta în regiuni sărace ale Europei. Rezultatul studiului din aprilie 2024: în regiunile ajutate, voturile pentru dreapta radicală au scăzut cu 15 până la 20 de procente. Pe scurt: "100 de euro pe cap de locuitor din fonduri europene reduc cu 0,5% voturile pentru partidele populiste de dreapta."

Cercetători ca Hans Vorländer de la Universitatea Tehnică Dresda sunt de acord că trebuie investit mult mai mult în educație politică, pentru a-i proteja mai ales pe tineri de ofertele populiste pe social media. Partidele democratice ajung mai greu la cei care votează pentru prima oară, arată Vorländer, pentru că ele ar pierde din potențialul lor integrator. "Observăm cum democrația de partid pierde din structură și forță. Se trece la un fel de democrație activistă, care este mult mai volatilă."

Legăturile cu partidele nu mai sunt strânse și durabile, cum erau mai demult. Experții cer ca alegătorii să fie incluși în procesul de decizie și când nu este vorba de alegeri. Sociologul Steffen Mau pledează pentru așa-numite consilii cetățenești. Oamenii cu opinii politice diferite trebuie să se reunească și să caute soluții împreună la problemele existente. Astfel s-ar pune stavilă punctelor de vedere extremiste.

Ultimul resort: proceduri de interzicere

În Germania se discută și despre măsuri de ultim resort de apărare a democrației: o procedură juridică de interzicere a AfD. De ani buni, instanțe, autorități de securitate și organizații civile tot adună dovezi privind pericolul reprezentat de AfD. Dar interzicerea unui partid este un lucru foarte dificil de realizat în Republica Federală. Măsura ar trebui solicitată de Bundestag, Bundesrat sau de guvernul federal. Verificarea cererii se face de către cea mai înaltă instanță, Curtea Constituțională. În istoria Republicii Federale, doar două partide au fost interzise, ultima oară în 1956. De multe ori procedurile au eșuat.

Politologul Vorländer își imaginează o astfel de inițiativă: "Partidele democratice trebuie să arate clar că sunt decise să tragă o linie peste care nu se trece. Și nici nu trebuie să ezite să însărcineze Curtea Constituțională să analizeze astfel de situații."