Percepție moldovenească de partajare a funcțiilor în stil „european”: „Una ție, una mie...!”

El a spus că PLDM, PD și PL au convenit să aplice „practica europeană” în acest sens. Astfel, partidul din cadrul viitoarei coaliții de guvernare, care a obținut cele mai multe mandate (PLDM), va avea dreptul să aleagă primul una din cele trei instituții (Președinția, Parlamentul, Guvernul) pe care o va dirija. Al doilea partid (PDM) va alege din cele două funcții în stat rămase, după care al treilea partid (PL) – va prelua conducerea ultimei instituții rămase.

Alegerea șefului statului – o dificultate

Una din problemele ce necesită a fi soluționate este stabilirea unui mecanism funcțional de alegere a șefului statului: „Pentru a evita problemele pe care le-am avut cu alegerea președintelui, vrem să fie hotărâte mecanismele de evitare a unei noi crize politice, determinate de imposibilitatea alegerii șefului statului. Problema trebuie rezolvată înainte să expire mandatul actualului șef al statului” (martie 2016), a menționat Mihai Ghimpu. El nu a exclus, în acest sens, posibilitatea organizării unui referendum în vederea revenirii la procedura de alegere a președintelui prin vot direct. „Probleme cu învestirea Guvernului și a președintelui Parlamentului nu se prevăd. Împreună, cele trei partide pro-europene care vor forma viitoarea coaliție au mai mult de 51 de voturi necesare pentru aceasta”, a spus liderul PL. Conform actualei Constituții a Republicii Moldova, șeful statului este învestit cu 61 de voturi (din totalul de 101) ale deputaților. Cele trei partide pro-europene, care au trecut pragul electoral de 6% la alegerile din 30 noiembrie, cumulează doar 55 de mandate.

Punct ochit – depolitizarea justiției

Liderul PL a menționat că va insista ca instituțiile judiciare și de drept să fie depolitizate. El susține că funcția de ministru al afacerilor interne, cea de procuror general și de șef al Serviciului de Informații și Securitate nu trebuie partajate pe criterii politice, aceste funcții urmând a fi ocupate de persoane neafiliate politic. Justiția și Procuratura trebuie reformate până la capăt. „La Justiție (Ministerul Justiției – n.n.) să vină străinii, dacă noi nu suntem capabili să facem regulă”, a menționat Ghimpu. „Trebuie să reformăm instituțiile pentru ca acestea să aducă folos. Instituțiile de drept trebuie să fie independente, să revină la locul în care se cuvine într-un stat de drept și democratic”, a conchis politicianul. El a precizat că în acest sens PL nu va face nici un fel de compromisuri. „Dacă ei (PDM și PLDM) nu vor dori să colaboreze cu noi – ne retragem!”, a explicat Mihai Ghimpu.

O nouă constituție

Analiștii politici sunt de părere că cele trei partide pro-europene vor ajunge la un compromis în urma unor negocieri dure, dar cred că, în condițiile în care situația geopolitică și economică din regiune este extrem de tensionată, crearea noii alianțe de guvernare nu ar trebui tărăgănată.

Politologul Oazu Nantoi crede că a venit timpul să fie lansată „o discuție la nivel național cu privire la o nouă constituție”: „Este nevoie de o discuție largă despre modelul optim de guvernare și elaborarea unei noi constituții pentru această țară, dar este foarte important ca elaborarea noii constituții să nu fie dată pe mâna politicienilor, deoarece ei sunt incurabili – adoptă legi pornind de la propriile mofturi și interese de conjunctură imediată, nu de la interesele țării”, a menționat el.