„Pe noi nu ne aduce nimeni cu autobuzele”
8 august 2018O fotografie a făcut, marți, turul Facebookului românesc: cozile de îmbarcare pe ferryboatul din Dover spre Europa erau pline de mașini care aveau arborat steagul României. Organizați pe cea mai cunoscută rețea de socializare, românii din Marea Britanie au pornit spre țară unde și-au dat întâlnire, pe 10 august, în Piața Victoriei din București, cu alți români plecați să-și câștige existența în străinătate.
Nu se știe câți vor veni. Inițial și-au propus să fie un milion. E greu de crezut că vor fi atât de mulți. Deși primul care a luat în serios potențialul diasporei a fost tocmai cel împotriva căruia românii din străinătate vin să protesteze: partidul de guvernământ. Concret, prima reacție a PSD a venit de la viceprimarul general al Bucureștilor, Aurelian Bădulescu, semnatarul deciziei prin care se interzicea organizarea mitingului din 10 august. Un milion de oameni ar perturba grav activitatea și libera circulație în Capitală, a explicat, apoi, primarul general Gabriela Firea.
Au urmat retractări, aprobări, consultări și, într-un final, cu două zile înainte de ziua mitingului, organizatorii inițiali au anunțat că nu își asumă de fapt protestul, pentru simplul motiv că, deși primarul Firea a anunțat în fața presei că mitingul a fost aprobat, niciun document care să ateste așa ceva nu a ajuns la organizatori. De altfel, vicepreședintele Federației Românilor de Pretutindeni, Florin Țiră, spunea de la primele șicane ale administrației bucureștene că protestul în sine nu va mai avea loc, dar că toți românii din afara țării care și-au luat bilete de avion sau și-au programat concedii acasă pentru prima parte a lunii august își dau întâlnire la București, vineri, pe 10 august, în fața clădirii guvernului. „La Girafă”.
Românii din UK
Sunt mai multe grupuri. Unii dintre ei s-au organizat încă dinainte de epoca Facebook. Altora le-a facilitat instrumentul tehnologic dezvoltat de echipa lui Mark Zuckerberg să se apropie și să-și transmită cele necesare – de la oferte de locuri de muncă și locuințe, până la asistență juridică și ultimele știri din țară. Ideea unui protest anti-sistem a apărut pe unul dintre aceste grupuri, imediat după anunțul mitingului cămășilor albe, al susținătorilor PSD. Inițial era vorba despre o adunare a românilor la Londra dar, dintr-o discuție înt-alta, concluzia a fost că pentru a avea efect totul trebuie să se petreacă în Piața Victoriei din București, povestește Mario Mocan, unul dintre cei care a mobilizat diaspora europeană. „La început a fost foarte greu. Lumea nu ne-a luat în serios, credeau că vrem faimă”.
Au bătut o vreme la uși închise – însă, în anul 2018, impactul rețelelor de socializare este uneori mai puternic decât cel al mass-media tradiționale. „Cel mai tare ne-au îndârjit afirmațiile doamnei primar Firea, când nu ne-a dat voie să facem protestul. Oamenii nemulțumiți de o anumită conducere sau un anumit sistem au dreptul prin Constituție să protesteze”, spune Mocan.
Deși, se pare, jignirile repetate la adresa celor din disaporă au fost adevăratul motor al mobilizării. Politicieni din zona puterii și lideri de opinie apropiați acestora au folosit exprimări denigratoare la adresa românilor plecați să muncească, să studieze sau, pur și simplu, să trăiască în afara țării.
În câteva zile, oameni dn toate zonele profesionale, indignați de afronturile și chiar injuriile transmise la adresa lor dinspre tabăra PSD+ALDE, au postat fotografii de la locul de muncă și răspunsuri sarcastice la umilințele auzite și citite în ultimele săptămâni. „Ce campanie de denigrare agresivă s-a pornit împotriva românilor plecați in străinătate”, spune Gabriela Mirescu, consultant în afaceri publice la Fribourg, în Elveția.
Erau, oricum, mulți dintre ei, revoltați de la ultimele alegeri, când au fost tratați cu dispreț de angajații misiunilor diplomatice transformate în secții de votare. Și a mai fost și episodul românului din Suedia, intrat în țară cu numere de înmatriculare ce conțineau un mesaj anti-PSD și împotriva căruia poliția română a comis un șir lung de abuzuri, lăsând impresia că execută o comandă politică. Într-un final, s-a dovedit că nu existau temeiuri legale pentru sancționarea suedezului, deși vreme de zece zile poliția română părea că nu mai are alte preocupări decât să inventeze legi pentru a face pe plac partidului de guvernământ.
„Un fleac. V-am trezit!!!”
Rămas temporar fără permis, Răzvan Ștefănescu, românul din Suedia, șofer profesionist de meserie, și avocații acestuia au pus sub presiune poliția rutieră și au obligat conducerea Ministerului de Interne să dea dovada unei umilitoare necunoașteri a legislației. Supusă și atenției continue a opiniei publice, poliția română s-a împiedicat în propriile bâlbâieli, până a recunoscut că nu a avut niciun temei legal pentru șicanele aplicate lui Ștefănescu. „Un fleac. V-am trezit!!!”, le-a transmis suedezul conaționalilor săi, după ce și-a recuperat permisul de conducere.
Din Suedia vine la miting și Dana Hering. Este asistent medical și nu a plecat pentru a căuta un loc mai bun să profeseze. „Am plecat fiindcă m-am îndrăgostiti iar faptul că n-am fost obligată să plec a păstrat intact sentimentul de apartenență. Motorul meu este, pe de o parte, fiul meu și mulți alți tineri școliți în Vest care vor să se întoarcă, dar nu prea au cum într-o țară condusă de un guvern mediocru, agramat și fără viziune și de o mână de penali și corupți, care nu s-ar dar înapoi să scoată România de pe traseul european din pură prostie sau ticăloșie. Iar implicarea celor din diaspora în viața țării lor nu ar trebui să fie o surpriză sau o excepție. Integrarea într-un loc nu înseamnă renunțarea la altul, oamenii sunt mobili. În diasporă suntem prea mulți oameni ignorați de statul român, deși sunt nevoi specifice și care cer măsuri specifice: de exemplu, fenomenul copiilor lăsați în urmă de părinții plecați la muncă”.
Raluca Teodora Filip nu este medic, dar are legătură cu sistemul de sănătate. Este din Teleorman, fiica unui cadru medical specializat în oncologie. A copilărit în incinta spitalului și chiar a avut ea însăși cancer, la vârsta de 28 de ani – așa că și-a promis că se va implica în beneficiul celor care luptă cu această boală. Locuiește în Franța și vine des în țară și le ajută pe fetele de la „Dăruiește Viața”, un ONG care și-a propus să construiască, exclusiv din donații, un spital public de oncologie. Nu este prima oară când a venit să protesteze în țară și, mai mult, a făcut-o și acasă la ea, la Alexandria, în fieful șefului PSD Liviu Dragnea. De ce o face? „Sunt cu sufletul aici, lângă familia mea şi lângă prietenii care ies de un an şi opt luni. Diaspora contribuie enorm la bugetul de stat, considerăm că avem dreptul de-a ne exprima opinia şi de-a ruga oamenii care nu ies să se implice, pentru că ei sunt cei afectați direct de guvernare. Diaspora îşi doreşte să motiveze oamenii să îşi ceară drepturile şi să lase frica de-o parte iar pe 10 august scriem istorie împreună!”, pare convinsă Raluca.
Ne vedem la girafă!
„Fizica povestită” este cartea pe care Cristian Presură a găsit de cuviință să o scrie în limba în care a învățat, pentru că a vrut să dea ceva înapoi țării în care a crescut. Cercetător, inventator, la Eindhoven, în Olanda, este convins că „nu poate să mai existe o dihotomie între România și noi, cei plecați, din străinătate. Se vorbea înainte despre cei plecați, care nu au mâncat salam cu soia. În lumea asta virtuală suntem conectați, ne pasă și vrem să ajutăm unde putem”. Spune că nu a vrut să se lase acaparat de politica din România, dar l-a trezit ordonanța 13. Și are ceva de transmis tuturor românilor: „Se vorbește mult despre dat actuala clasă politică la o parte, dar lumea se întreabă ce poate fi pus în loc. Întotdeauna trebuie să votați, să spuneți în ce direcție vreți să se meargă, chiar și atunci când nu ai cu cine. Trebuie să faceți oricum o alegere și să o faceți conștient – dar vă duceți la vot, nu stați acasă, vă duceți la vot!” Presură nu speră că acest miting va convinge pe cineva din cealaltă tabără – dar, în cele din urmă, se bucură că se va vedea cu prietenii, în Piața Victoriei: „Să nu uităm, nouă ne este greu să venim. Nouă nu ni se pun la dispoziție autobuze. Nu ne ia nimeni din fața casei ca să ne aducă acolo. Ne plătim avionul, ne aranjăm zilele, să le potrivim”.
De la Zürich, unde se protestează împotriva modificării legilor justiției încă din ianuarie 2017, a venit special pentru evenimentul de vineri Gabriela Mirescu. „Simțim că vocile noastre nu sunt auzite, că se dorește o izolare a noastră. Aceste jigniri nu sunt doar un afront adus unui popor întreg, pentru că între timp majoritatea celor din țară au un copil, un părinte, o rudă sau un prieten bun plecat în străinătate – ci un semn clar că se tem de ce poate veni dinspre diasporă. Acolo românii văd cum poate funcționa o societate și se-ntreabă mereu de ce la noi nu se poate”.
Amorena Minculescu a fost jurnalistă în România. Acum trăiește în Canada. Și-a legat concediul de această ieșire „în Piață, la Girafă, pentru că sunt româncă, indiferent de o a doua cetățenie, am votat mereu pentru ca România mea să fie o „țară ca afară" și am fost și după Ordonanța 13, în prima iarnă minunată, cea cu luminițele. Guvernului ar trebui să îi spună ceva ceea ce se întâmplă zilele acestea, dar cred că reacția va fi exact ca cea anterioară: un contramiting copy-paste nereușit. Până la urmă, mitingul acesta este un semn că încă pâlpâie democrația pe aici, așa cum e ea, adaptată”.