1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

PDM și-a anunțat retragerea de la guvernare

14 iunie 2019

PDM și-a anunțat retragerea de la guvernare după ședința Consiliului Național Politic. Vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, a anunțat că guvernul Filip își încetează activitatea începând de astăzi, 14 iunie 2019.

https://p.dw.com/p/3KT48
Politia in fata Guvernului, Chisinau
Imagine: DW/V. Călugăreanu

UPDATE 3:

Președintele Igor Dodon consideră că retragerea PDM de la guvernare este o victorie, dar nu este una finală: „Vă felicit cu ocazia aceste mici victorii. PDM și-a recunoscut înfrângerea. Soluția juridică despre care ei vorbesc se găsește foarte simplu – este poziția comunității internaționale și a marii majorități a cetățenilor”, a declarat Dodon. El a îndemnat judecătorii Curții Constituționale (CC) să se convoace de urgență și să-și revadă hotărârile din 7, 8 și 9 iunie: „Plahotniuc nu mai e. N-are cine să vă sperie”. De asemenea, el a cerut ca șeful CNA și procurorul general să demisioneze.

UPDATE 2: 

Maia Sandu: „Ca să fie clar: nu există demisie a unui guvern care nu există. Guvernul Filip nu mai există din 8 iunie 2019”, a menționat Maia Sandu. Ea le-a cerut judecătorilor CC să-și revizuiască deciziile controversate din perioada 7-9 iunie și să demisioneze in-corpore.

UPDATE:

PDM și-a anunțat retragerea de la guvernare după ședința Consiliului Național Politic de vineri. Vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, a anunțat că guvernul Filip își încetează activitatea începând de astăzi, 14 iunie 2019. Totuși, el a menționat că „atâta timp cât hotărârile Curții Constituționale rămân în vigoare, Guvernul care se va instala va functiona ilegal”.

„Din această cauză, cel mai probabil se va ajunge, în cele din urmă, la alegeri anticipate - singura formă în care se poate soluționa criza. PDM rămâne deschis dialogului”, a mai spus Cebotari.

--------------------------

O investigație RISE-Moldova, publicată vineri, demonstrează că regimul controlat de oligarhul Vlad Plahotniuc a interceptat, în ultimii ani, cel puțin 52 de politicieni, jurnaliști, avocați și ONG-iști.

În locuințele și birourile multora dintre ei au fost montate microfoane și camere video. Temei pentru filaj au servit trei dosare penale pornite în baza unor mesaje pe Facebook și în baza unor declarații făcute în cadrul conferințelor de presă. Este vorba de aproape 600 de proiecte de ordonanțe, demersuri, procese-verbale, încheieri judecătorești și mandate de autorizare. În documentele obținute de RISE se face referire și la peste 200 de DVD-uri cu discuții telefonice interceptate. Cei vizați susțin că puterea controlată de Plahotniuc a folosit datele obținute pentru a-i denigra și șantaja.

Noul premier Maia Sandu a cerut demisia procurorului general, Eduard Harunjen, după investigația RISE-Moldova. „Nu există nicio îndoială că în Republica Moldova, de mulți ani, s-a instaurat un regim oligarhic care folosește metode banditești pentru a intimida și șantaja oamenii care i se opun”, a menționat ea, adăugând că investigația jurnaliștilor ne arată doar o mică parte a fărădelegilor cu care s-au ocupat „procurorii lui Plahotniuc din 2016 încoace”.

Vor să-și amâne capitularea pentru „ultima hoție”

Guvernarea expirată de la Chișinău refuză în continuare să elibereze clădirile guvernamentale, șefii din poliție îi asigură protecție, în timp ce noua putere a convocat pentru duminică cetățenii la o amplă manifestație anunțată a fi pașnică. Democrații lui Vlad Plahotniuc au încercat în două rânduri să negocieze cu noua putere, dar nu au primit decât o invitație la capitulare necondiționată și imediată.

Potrivit analiștilor politici, acum regimul Plahotniuc încearcă să-și amâne maxim posibil capitularea, pentru a-și găsi loc de refugiu (se vorbește despre Israel) și pentru a scoate cât mai mulți bani din țară. În acest sens, noul Guvern deja a luat în vizor anumite tranzacții sincronizate cu câteva zboruri private din Chișinău spre Kiev și Cipru.

PDM, sprijinit de oameni morți

La nivel local, democrații caută sprijin în rândul colectivelor de muncă, iar jurnaliștii au descoperit printre pretinșii susținători ai guvernului expirat, condus de Pavel Filip, oameni decedați sau care nu mai activează demult în instituțiile care și-ar fi exprimat sprijinul față de fosta putere (ex: Spitalul Raional Drochia).

De partea cealaltă, zeci de reprezentanți ai autorităților publice locale s-au adunat vineri în fața Parlamentului pentru a susține noua putere. Primarii s-au plâns că sunt presați de către Partidul Democrat și au scandat minute în șir „Libertate!”. Noul premier Maia Sandu a fost întâmplinată cu aplauze de către primari.

Caută un minim sprijin internațional

În paralel, exponenții PDM „cu ținută diplomatică” fac eforturi în plan internațional în a obține un minim sprijin extern în favoarea guvernului expirat, încercând să propulseze o „soluție negociată” în favoarea alegerilor parlamentare anticipate ce s-ar desfășura în vechile condiții (în baza sistemului mixt care avantajează PDM-ul). În acest sens, vicepreședintele PDM Andrian Candu efectuează o vizită inopinată la Washington, iar șeful guvernului expirat, Pavel Filip, semnează articole sponsorizate de PDM în presa occidentală. „Păstraţi în viaţă democraţia Moldovei, lăsând oamenii să decidă” - comentariul a apărut în ediția europeană a publicației americane „Politico.eu”. Administratorii site-ului au precizat că materialul a fost sponsorizat de PDM.

În comentariu, Filip agită sperietoarea federalizării Republicii Moldova și atenționează asupra riscurilor destabilizării situației de către Rusia așa cum a făcut în Ucraina, Georgia sau în Balcani. „Acum, țara este blocată, iar singura cale de a depăși situația sunt alegerile anticipate”, se mai menționează în articolul semnat de Pavel Filip, care se prezintă ca „prim-ministru al Republicii Moldova”.

Moldova are acum două guverne - unul de facto, controlat de PDM, nerecunoscut la nivel internațional, care refuză să plece și care gestionează în continuare conturile bancare ale Guvernului, și altul de jure, recunoscut la nivel internațional, învestit sâmbătă, 8 iunie, cu votul deputaților PSRM și ACUM.

România a eșuat în înțelegerea situației din Moldova

Pe acest fundal, consilierul prezidențial român pentru politică externă, Bogdan Aurescu, a sosit la Chișinău într-o vizită de lucru. Din delegație mai face parte și secretarul de stat pentru relații cu vecinătatea estică din cadrul MAE roman, Dan Neculăescu. Aceștia vor avea întâlniri cu forțele parlamentare și politice implicate în criza politică în curs și, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale de la București, vor reitera apelul României la calm, reținere și dialog.

În legătură cu vizita oficialilor români la Chișinău, ex-premierul moldovean Ion Sturza a menționat că aceștia „vin să-l salveze pe Plahotniuc”: „Este incredibil cum România și clasa ei politică au eșuat pe parcursul anilor să înțeleagă, să beneficieze și să apropie Republica Moldova și poporul ei român... De la pierderea posibilității de reintegrare a țării la începutul anilor ‘90, până la susținerea tacită, iar adesea chiar pe față a unui regim cleptocratic, antipopular. Așa e când treci Prutul doar pentru ca să-ți iei solda, să te distrezi în cluburi, să mănânci plăcinte gustoase și să bei vin bun...”, a comentat Sturza pe Facebook.

Frământări la Procuratură

Între timp, la Procuratura Generală a Republicii Moldova e agitație mare, iar democrații, care au convocat vineri dimineață Consiliul Național Politic, pentru a lua o decizie în legătură cu criza din Republica Moldova, au amânat briefingul tocmai pentru ora 17.30.

Viorel Morari, fostul șef al Procuraturii Anticorupție, transferat după demisie la Procuratura Generală, a plecat în concediu până în luna noiembrie (perioada restantă), iar Valeriu Bodean, adjunct al șefului Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS) a plecat și el în concediu. Surse din cadrul Procuraturii Generale au comunicat pentru „Ziarul de Gardă” că acesta ar fi intenționat să-și dea demisia, dar ar fi fost convins de Nicolae Chitoroagă, șeful PCCOCS, să plece în concediu.

Totodată, majoritatea procurorilor din Republica Moldova, membri ai Asociației Procurorilor, au semnat o declarație publică adresată unor instituții europene în care reclamă „încercările insistente din partea unor politicieni de a modifica în regim alert legislația cu privire la procuratură, astfel încât instituția noastră să fie controlată politic”. Mesajul vine după ce, recent, majoritatea parlamentară formată din PSRM și Blocul ACUM, dar nerecunoscută de PDM, au votat câteva modificări la legea cu privire la procuratură prin care, între altele, au permis ca la funcția de procuror general să poată candida și persoane care nu au cetățenia Republicii Moldova.
Documentul a fost semnat de 612 procurori din numărul total de 637 procurori angajați în Procuratura Republicii Moldova.

Maia Sandu: Harunjen, demisia!

„Procurorul general Harunjen a somat procurorii din țară să semneze un demers către Asociația Internațională a Procurorilor și Comisia de la Veneția în care se afirmă că s-ar încerca ”reîntoarcerea Procuraturii sub influența și controlul politicului”. Adică cel care a coordonat toate acțiunile de poliție politică în stilul KGB-ului sovietic se plânge că s-ar încerca aducerea instituției sub control politic. Se vede că Harunjen a pierdut orice legătură cu realitatea”, a comentat premierul Maia Sandu.

Comisia de la Veneția va organiza săptămâna viitoare (la 20 iunie) un schimb de opinii cu reprezentanții principalelor partide politice din Republica Moldova și va elabora o hotărâre cu privire la criza constituțională din Moldova.
„Pentru încălcarea Constituției și a legilor, îi cer lui Harunjen să demisioneze. În locul lui, prin concurs, va fi angajat un procuror independent care se va ocupa de aplicarea legii față de toți corupții și călăii acestui regim. Guvernarea legitim aleasă și susținută de popor nu va mai permite ca bandiții să conducă treburile țării”, a mai menționat noul premier.

CEC pregătește alegerile anticipate

Iar în contextul decretului de dizolvare a Parlamentului și numirii datei alegerilor parlamentare anticipate de către vechiul premier (în calitate de președinte interimar – în baza unei hotărâri a Curții Constituționale,) Comisia Electorală Centrală de la Chișinău a anunțat că a început pregătirile pentru alegerile parlamentare anticipate, decretate de Filip pentru 6 septembrie curent. Se întâmplă după ce marți, vicepreședintele PDM, Adrian Candu, a declarant: „bănuiesc că ei (CEC - n.r.) o să înceapă să execute”. Subiectul ar urma să fie examinat de CEC marți, 18 iunie.

Pericol de confruntare

Duminică, în centrul Chișinăului se vor întâlni câteva tabere de protestatari. Primăria Chişinău a anunțat că mai multe partide au depus cereri pentru a organiza, în zilele de 15 și 16 iunie, manifestații în centrul Chișinăului. Autoritățile locale au primit declarații în acest sens de la PL, PSRM, PDM, A.O. „Onoare, Demnitate și Patrie”...
Joi, președintele Igor Dodon și liderii Blocului „ACUM”, Maia Sandu și Andrei Năstase, au chemat cetățenii să participe duminică la un„marș al poporului” în sprijinul noului Guvern.

Presa independentă de la Chișinău scrie că și democrații adună oameni pe linie de partid, promițându-le chiar și 150 de euro pentru participarea la contraprotestul pe care intenționează să-l organizeze în week-end.

Vineri, prim-ministrul Maia Sandu și ministrul de Interne, Andrei Năstase (liderii blocului ACUM) au avut o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene. Discuțiile s-au axat pe necesitatea soluționării cât mai urgente a situației politice din țară și s-a insistat pe importanța transferului pașnic al puterii. Iar președintele Igor Dodon s-a întâlnit cu ambasadorul SUA în Republica Moldova, Dereck J. Hogan. „Am subliniat că marșul planificat pentru ziua de 16 iunie, în susținerea noii guvernări legitime, poartă un caracter exclusiv pașnic”, a scris Dodon pe pagina sa de Facebook.

Vitalie Călugăreanu | Corespondent DW la Chișinău
Vitalie Călugăreanu De 26 de ani jurnalist în Republica Moldova. Corespondent DW în Moldova din 2004.