PE critică tentativele de reducere la tăcere a presei

Majoritatea parlamentarilor consideră că libertatea presei este amenințată acut în toate cele trei țări și solicită Comisiei Europene să ia poziţie. 

Însă comisarul responsabil se teme că îi lipsesc mijloacele politice și legale. Trebuie să ne gândim la noi instrumente de protejare a presei independente, acest ”pilon important al democrației și statului de drept”, a explicat vicepreşedinta CE pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova. Aceasta intenționează să îmbunătățească siguranța jurnaliștilor, să pună capăt urmăririi penale abuzive din partea instanțelor și să ofere sprijin financiar acestora. 

Dezbaterea parlamentarilor europeni a venit la o zi după ce ONG-ul Civil Liberties Union for Europe a evidențiat că în mai multe țări europene cresc presiunile asupra presei pe fondul tendințelor de limitare a democrației la adăpostul măsurilor anti-Covid.

”Cele mai grave schimbări au avut loc în țările cu probleme mai îndelungate cu democrația și statul de drept, precum Bulgaria și România sau în țări conduse de guverne cu tendințe autoritare precum Ungaria, Polonia și Slovenia”, se arată într-un raport întocmit de 14 organizații neguvernamentale.

”Guvernele din aceste țări au folosit pandemia ca o scuză pentru a slăbi în continuare standardele democratice”, se afirmă în document, care atrage atenția că libertatea de asociere și independența instanțelor au de suferit. 

Cu prilejul dezbaterii din Parlamentul European, unii vorbitori au citat dintr-un apel insistent publicat de Adam Michnik, redactorul-șef al Gazetei poloneze Wyborcza, la începutul acestei săptămâni: ”Atacul asupra presei libere este doar unul dintre numeroasele fronturi pe care tabăra de guvernământ le-a deschis în războiul său împotriva democrației poloneze și a societății civile. Demersurile împotriva libertății presei din Polonia deschid calea unui atac amplu asupra valorilor pe care se întemeiază Uniunea Europeană”. 

Michnik, care a făcut parte din opoziția democratică față de regimul comunist din Polonia, știe despre ce vorbește. Majoritatea discursurilor deputaților polonezi au fost variațiuni pe aceeași temă. ”Adevăratul lider politic din Polonia, Jaroslaw Kaczynski, vrea să transforme Varșovia într-o Budapestă", explică Radoslav Sikorski, ministru de externe în ultimul guvern de centru al țării.

Social-democratul Leszek Miller, fost premier polonez, afirmă că guvernul de la Varșovia devine din ce în ce mai autoritar și că ”nu mai vede în valorile europene și valorile sale”. Miller a acuzat Comisia de inacțiune, susținând că această instituție europeană nu are răspunsuri articulate la atacurile împotriva libertății presei.

Unul dintre succesorii săi în funcție, fostul premier al partidului PiS, Beata Szydlo, a respins cu fermitate criticile. Libertatea presei este ancorată în Constituția poloneză și controversata lege privind impozitarea veniturilor din publicitate, din pricina căreia presa independentă se teme că poate ajunge la ruină economică, se află în fază de propunere. ”De fapt, dezbaterea care are loc aici este o știre falsă”, a replicat Szydlo.

Modelul Orban

”Viktor Orban folosește toate mijloacele pentru a suprima mediile independente”, spune Gwendoline Delbos-Corfield, membră a Partidului Ecologist. Aceasta a inclus campanii de defăimare și cumpărarea presei nesupuse de către apropiați ai săi, susține Corfield. 

Deputata Anna Donath din Ungaria a explicat: ”În ultimii zece ani, Orban a redus la tăcere presa maghiară. Preluarea site-ului de știri Index și închiderea Klubradio sunt doar două exemple. Partidul Fidesz a cumpărat ziare, iar radiodifuziunea publică s-au transformat în canal de propagandă”. UE trebuie să se ia poziţie faţă de acest fenomen și să protejeze cetățenii împotriva acestor autocrați, a afirmat Donath. 

Reprezentanții formaţiunii Fidesz, care de câteva zile nu mai face parte din grupul creștin-democrat al Parlamentului European, a respins acuzațiile, catalogând întreaga dezbatere drept ”o isterie colectivă a Comisiei Europene”. 

Deputații din grupul parlamentar al partidelor naționaliste și populiste din cadrul PE au acuzat că în forul european promotorii corectitudinii politice practică cenzura și că UE este preocupată doar de drepturile LGBTQ.

Îngrijorări și în Slovenia 

Atacurile personale ale premierului sloven Janez Jansa pe Twitter împotriva unui jurnalist de la Bruxelles care se arătase critic la adresa libertății presei din țara sa au atras brusc atenția asupra micii țări din Europa Centrală. Slovenia va prelua președinția Consiliului European în a doua jumătate a anului. Mulți politicieni din UE sunt neliniștiți de perspectiva ca pe scaunul de președinte al UE să ia loc un antidemocrat dovedit. 

Deputata socialistă Tanja Fajon spune că a fost întotdeauna mândră de țara sa, dar nu poate ignora faptul că guvernul încearcă acum să reducă la tăcere presa liberă. ”Pe Twitter, premierul afirmă despre doi jurnaliști critici că sunt prostituate expirate, finanțarea agenției de știri urmând a fi retrasă. Prețul pentru actul politic de luare a mass-media libere ostatice va fi mare”, a spus Fajon. 

Colega ei, Irene Joveva, avertizează că UE nu își poate permite să aibă un al treilea membru ”iliberal” în rândurile sale, iar sufocarea lentă și sigură a presei libere duce la o guvernare autoritară.

În timp ce parlamentarii partidului de guvernământ sloven susțin că 80% din presa din țară este dominată de stânga și că UE nu are dreptul de a acuza guvernul, o largă majoritate din Parlament solicită Comisiei să continue procedurile actuale la articolul 7 împotriva Ungariei și să ajute jurnaliștii din țările în care libertatea presei este amenințată, oferindu-le bani și protecție de natură juridică.