Paradoxurile actualităţii
27 iunie 2013Că forţa imaginilor o depăşeşte în anumite cazuri pe cea a statisticilor pur numerice, a fost din nou confirmat cu prisosinţă prin difuzarea pe canalele televiziunii publice din Germania a unor reportaje ilustrînd secvenţe ale sclaviei moderne în unele abatoare din Republica Federală, unde lucrează şi cetăţeni români pe un salariu de nimic. Trecînd peste efectele emoţionale stîrnite de secvenţe extrase parcă dintr-un infern dantesc, ziarele au reţinut trecerea la măsuri legale de extirpare a acestei pete de ruşine de pe corpul uneia din cele mai avansate ţări ale UE şi ale lumii: Germania.
Din Austria vecină, SALZBURGER NACHRICHTEN comentează într-un ton sarcastic - incisiv acest scandal: In patria Angelei Merkel imperativul economisirii este luat, precum se vede, mult prea în serios. Pe de altă parte, Germania se lasă cu vizibilă plăcere elogiată drept naţiunea care prin hărnicie şi inovaţii se poate prevala de succese în plină criză. Este un scandal că UE aprobă orbeşte statutul de excepţie al Germaniei în materie de legislaţie a muncii. Este de datoria restului ţărilor UE să se apere.
Apăraţi de lege se pot considera homosexualii în America după ce Tribunalul Suprem a emis un verdict care anulează legea din 1996. Aceasta recunoaşte drept legală doar căsătoria dintre un bărbat şi o femeie. Dar, conform zicalei „buturuga mică răstoarnă carul mare”, a fost suficient ca o văduvă lesbiană din New York, unde căsătoriile dintre persoanele de acelaşi sex sunt legale, să depună o plîngere reclamînd că a fost discriminată de către autorităţile fiscale. Cotidianul DIE WELT apreciază în termeni admirativi triumful dreptăţii în Statele Unite.
SÜDWEST PRESSE semnalează că există totuşi insule de acerbă rezistenţă vociferantă în mediile conservatoare şi evanghelicane din sudul Americii, împotriva legalizării căsătoriilor între persoane de acelaşi sex.
Statele Unite evoluează în direcţia unei modernităţi dificile, cum recunosc şi adepţii căsătoriilor între homosexuali, sau în direcţia renunţării la valorile ei fundamentale, cum argumentează conservatorii, scrie CORRIERE DELLA SERA.
Dacă acest pas, ca şi demult scadenta subscriere la măsurile de protecţie menite să frîneze aşa numitul efect de seră, încălzirea climei terestre, oficiată recent de către preşedintele Obama, culeg aprecierile editorialiştilor, demonstrînd că totuşi, Şeful Casei Albe se mai poate ţine şi de cuvînt, cu totul alta este situaţia creată de Berlusconi, ex-premierul italian.
El aduce grave prejudicii Italiei şi după ce a fost condamnat la şapte ani de detenţie în aşa numitul proces „Ruby”, făcînd pentru grupările de centru stînga şi mai neplăcută o coaliţie cu tabăra lui Berlusconi, relevă EL PAIS. Executivul italian trebuie să demonstreze că în pofida procesului, rămîne capabil de a guverna. Pentru aceasta are nevoie nu de cultul personalităţii ci de o politică de dreapta, conservatoare, deduce THE TIMES. Din Danemarca lui Hamlet, cotidianul POLITIKEN este încrezător în capacitatea Italiei de a fi mai bună şi mai nobilă decît ex-premierul ei, care a încercat şi, din păcate a reuşit cu mult succes, să încalce principiile statului de drept.
Există însă şi situaţii cînd încălcarea legii stîrneşte admiraţie şi simpatie. Cazul tînărului agent american Edward Snowden îndreptăţeşte reacţiile admirative în măsura în care prin gestul lui a reuşit să scoată din sărite monştrii reci ai lumii de azi: SUA, China şi Rusia, scrie LIBERATION. Şi mai elogios este tonul ziarului LE REPUBLICAIN LORRAIN care nu se sfieşte să scrie că adevăratul „bad guy” nu este Imperiul de Mijloc ci laureatul Nobelului pentru Pace din Casa Albă. Caracterul ironic al enunţului devine frapant abia după ce autorul comentariului scrie că şifonarea imaginii lui Obama face deliciul preşedintelui Putin care, dîndu-se drept cel mai democrat din mai marii lumii, se erijează pe deasupra în postura de înger protector al unui erou plin de curaj civil dar care fusese un colaborator al CIA. A da cu tifla Washingtonului satisface în Rusia o clientelă politică al cărei interes după prăbuşirea Imperiului Sovietic este de a pune lemne pe focul naţionalismului. In sfîrşit, tentativa Statelor Unite de a intra în dialog cu Rusia şi China spre a elucida cazul Snowden se transformă într-un război rece, purtat în trei, consideră NESAWISSIMAJA GASETA.