1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW

Pandemia afectează programul Erasmus

Marina Strauß cs
9 aprilie 2020

Programul de schimb studențesc al UE este considerat un proiect-model și reunește anual aproape un milion de tineri din Europa. Mulți studenți au fost nevoiți să-și întrerupă șederea în străinătate. 

https://p.dw.com/p/3aguP
Alberto Spatola din Italia
Alberto Spatola din ItaliaImagine: Alberto Spatola/privat

În 2015, studentul italian Alberto Spatola a ales ca destinație Ljubljana pentru semestrul său Erasmus. Cinci luni în capitala Sloveniei. Luni care i-au schimbat viața, povește tânărul în cadrul unui interviu cu DW. Nu numai fiindcă a legat prietenii cu oameni din toată lumea, nu numai fiindcă a învățat să vadă multe lucruri din perspectivă globală, într-o lumină cu totul nouă, ci și pentru că bunicul său a fost staționat acolo în timpul celui de-al Doilea Război Mondial: "Este impresionant să vezi cum se poate schimba situația, cum se poate îmbunătăți, în doar două generații."

O poveste care descrie cum nu se poate mai bine particularitatea programului Erasmus al Uniunii Europene. Începând din 1987, peste 10 milioane de tineri europeni au călătorit în alte țări de pe continent pentru a studia acolo câteva luni sau chiar un an întreg, conform Comisiei Europene. Mulți s-au întors în fostele țări-gazdă pentru a face stagii de practică, de voluntariat sau prin alte programe de schimburi academice. În 2018, 853.000 de tineri au petrecut timp în străinătate în cadrul programului Erasmus. 

Pandemia a afectat, însă, și acest program. Alberto Spatola și-ar fi dorit să meargă la Bruxelles, la începutul lunii martie, pentru o practică prin Erasmus Student Network (ESN) și să învețe franceză. Din cauza pandemiei a rămas în orașul său natal Genova și stă de vorbă cu colegii pe Skype. Are noroc că primește bani în continuare și poate să lucreze de acasă. Dar discuțiile față-n față, berea băută cu colegii după programul de lucru, ieșirile de la sfârșitul săptămânii nu mai sunt posibile acum. 

Starea de spirit? "Destul de bună!"

Pentru austriaca Anna Pretzl situația este asemănătoare. A decis să nu-și întrerupă anul Erasmus petrecut în orașul suedez Växjö. Suedezii nu au adoptat măsuri stricte ca alți europeni. Totuși, petrecerile studențești sau serile în care tinerii găteau împreună nu se mai organizează. Starea de spirit este bună, spune Anna. Studenții încearcă să învețe și să rezolve totul online, se uită la Netflix sau ies la plimbare. 

Conform unui sondaj, 36 % din studenții Erasmus s-au întors între timp în țările lor, povestește pe Skype Kostis Giannidis, președintele ESN. Mulți studiază în continuare online, dar nu toate universitățile au această ofertă. Mulți se întreabă dacă se vor putea ține de programă, spune Giannidis. Comisia Europeană încearcă să răspundă, pe pagina web, la asemenea întrebări și le recomandă universităților să fie cât mai pragmatice și flexibile cu putință. În multe cazuri, studenții își pot păstra bursele. Cei care au fost nevoiți să-și întrerupă șederea în străinătate din cauza pandemiei pot solicita și să le fie decontate costurile de călătorie. 

Dar l-a început s-a ajuns la mult haos, spune Kostis Giannidis: "Studenții au fost rugați să se întoarcă acasă, dar în același timp, multe țări europene și-au închis granițele." 

Președinta Comisiei pentru cultură și educație din Parlamentul European, Sabine Verheyen (membră a Uniunii Creștin-Democrate din Germania) declară că prioritatea este colaborarea cu Comisia Europeană, astfel încât studenții să se poată întoarce acasă sau să fie în continuare în siguranță în țara-gazdă. 

Mobilitatea în pericol?  

Nu se știe ce se întâmplă în continuare cu programul Erasmus. Sabine Verheyen încearcă să obțină – în ciuda crizei – un buget de două-trei ori mai mare comparativ cu cel de până acum, pentru perioada 2021-2027. Aceste fonduri, susține Verheyen, sunt necesare pentru extinderea și optimizarea programului Erasmus, inclusiv cu oferte pentru tinerii cu dizabilități. Revenirea la normalitate depinde, însă, de rapiditatea țărilor europene de a ține sub control pandemia. "Trebuie să revenim cât se poate de repede la mobilitatea internațională", spune Sabine Verheyen. 

Alberto Spatola speră că se va putea duce la Bruxelles să-și facă practica. "Mă tem puțin că, pe fondul crizei corona, mobilitatea nu va mai fi considerată un element esențial, ci un lux pe care nu dorim să ni-l mai permitem", mărturisește tânărul. Într-o perioadă în care naționalismul câștigă teren, mai ales în țara sa natală, Italia, ar trebui investit mai mult în a le oferi tinerilor posibilitatea unor experiențe ca Erasmus, subliniază Alberto.