"Panama Papers": Cât a știut comisarul european spaniol?

Micaela Domecq Solis-Beaumont. Un nume printre alte mii date publicității de presa internațională în scandalul conturilor offshore din Panama. Femeia cu acest nume este însă soția actualului comisar european pentru Energie și Protecția Climei, spaniolul Miguel Arias Canete. Din 2005, Micaela Domecq Solis-Beaumont, care provine dintr-o familie bogată, apare ca responsabilă juridic pentru firma "Rinconado Investment Group", o firmă offshore din Panama. Firma a existat în tot timpul în care Miguel Arias Canete a deținut funcții publice în Spania iar din 2014 la Bruxelles, în cadrul CE. Canete a fost chestionat mai întâi de unul din jurnaliștii care a analizat datele cunoscute acum sub numele de Panama Papers. Comisarul l-a informat apoi telefonic pe președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker despre posibila publicitate negativă care se va răsfrânge asupra CE din cauza sa.

Totul ok, după propriile estimări

Familia Canete nu a fost acuzată nici de afaceri ilegale, nici de evaziune fiscală, dar de la comisarii europeni se așteaptă standarde etice de cel mai înalt nivel. Canete a făcut publice la începutul mandatului situațiile financiare ale familiei și rudelor apropiate. Regulile Comisiei presupun acest pas. "Informațiile furnizate de comisarul Canete par să fie în ton cu regulile Comisiei Europene", a declarat purtătoarea de cuvânt a Comisiei, oarecum prevăzătoare. Margaritis Schinas a subliniat de două ori că estimările se bazează pe datele furnizate chiar de Canete. Acesta explicase că firma din Panama la care avea participații soția sa nu mai este activă de mai mulți ani. Nu ar fi existat deci conflicte de interese care să fi afectat exercitarea funcției sale. Avocații doamnei Micaela Demecq Solis-Beaumont au adăugat că aceasta a furnizat autorităților spaniole toate informațiile necesare.

Amploare "scandaloasă" a evaziunii fiscale

Comisia Europeană s-a angajat masiv în combaterea evaziunii și a paradisurilor fiscale internaționale. O comisie a Parlamentului European cercetează în prezent dacă actualul președinte al Comisiei Jean-Claude Juncker ar fi transformat Luxemburgul, pe când era premier al acestei țări, într-o oază fiscală pentru mari concerne internaționale, utilizând legislație care prevedea evitarea de impozite. Juncker respinge vehement acuzațiile, formulate în urmă cu doi ani în scandalul cu numele "Lux Leaks", când au fost date publicității discuții private dintre autoritățile fiscale luxemburgheze și reprezentanții concernelor. Eurodeputatul liber-democrat german Michael Theurer, care se ocupă în PE de dosarul "Lux Leaks", este șocat de dezvăluirile din cazul Panama Papers. "Sigur că comisia specială fiscală a PE va cerceta informațiile rezultate în cazul Panama Papers. Se știa că statul Panama era considerat paradis fiscal. Ce surprinde este amploarea evaziunilor fiscale și faptul că sunt implicați posibil șefi de state și de guverne. Unele urme duc chiar la firma Siemens. Este scandalos", a declarat eurodeputatul german.

EU vrea să impoziteze câștigurile acolo unde au fost obținute

În Luxemburg, companiile care obțin venituri în alte părți ale lumii plătesc pentru acestea impozite deosebit de mici. Această practică, valabilă și în alte țări ale UE precum Irlanda sau Olanda, va fi vizată de o nouă lege comunitară. Comisia Europeană, prin comisarul francez Pierre Moscovici, a propus la începutul anului impozitarea veniturilor direct acolo unde au fost obținute. Astfel și-ar pierde atractivitatea modele fiscale precum cele din Luxemburg. Pierrre Moscovici a declarat pentru RTL că în UE nu mai există paradisuri fiscale. "Respectăm standardele internaționale din domeniu." Simpla înființare a unei firme offshore nu constituie un act ilegal. Franța, Olanda și alte state europene au anunțat deja că autoritățile de profil analizează datele din Panama Papers.

Eurodeputatul ecologist german Sven Giegold, expert financiar, cere pedepsirea băncilor care au făcut afaceri cu firme offshore dubioase. "Țările UE permit prin inacțiunea lor ca elitele să-și facă averile dispărute în țări terțe, evitând astfel plata de impozite în țările lor. Este scandalos că aceste afaceri sunt atât de netransparente și că avem nevoie de informații dezvăluite de jurnaliști pentru a porni anchetele", a spus Sven Giegold la Bruxelles. Comisia Europeană a contrazis imediat luarea de poziție a lui Giegold. Băncile europene sunt deja obligate să-și facă publice afacerile din paradisuri fiscale și participațiile lor, a declarat o purtătoare de cuvânt a CE.