Interviu cu ministrul-adjunct al Apărării din Federaţia Rusă

DW: Manevrele militare "Zapad 2017" se desfăşoară la graniţa cu occidentul, cu NATO. În context, occidentul îşi pune o serie de întrebări. Ministrul lituanian al Apărării se teme că Rusia îşi exersează strategiile de atac asupra ţărilor baltice şi Poloniei. Cât de justificate sunt aceste temeri?  

Alexander Fomin: Doresc să-i liniştesc pe bunii noştri vecini. Aceste manevre sunt absolut paşnice şi au un caracter pur defensiv. În cazul de faţă "Zapad" (n.r.: în rusă termenul pentru "occident") nu se referă la desemnarea occidentului şi a statelor membre NATO. În niciun caz! "Zapad" înseamnă la vest de Federaţia Rusă şi de Belarus. 

Printre altele, Ucraina se teme că aceste manevre s-ar putea transforma într-un atac, într-o invazie.

În niciun caz! O spun cu toată răspunderea: nu plănuim niciun atac asupra ţărilor învecinate. Principalul nostru obiectiv este să exersăm practici şi strategii în lupta contra terorismului. 

Aş dori să lămurim numărul participanţilor: se speculează că ar fi între 5200 şi 100.000 de soldaţi. Ultima cifră este bănuiala occidentului. Câţi militari iau parte la operaţiunea "Zapad 2017"?

Cifra de 100.000 nici nu intră în discuţie. Aproximativ 12.700 de soldaţi vor fi implicaţi. Dintre aceştia, cam 5500 sunt militari ruşi, restul din Belarus. În discuţie mai intră 250 de tancuri, aproximativ 680 de maşini blindate şi 150 de unităţi de artilerie.

Manevrele se desfăşoară pe o arie vastă - enclava Kaliningrad, Belarus şi mai multe regiuni din nord-vestul Rusiei. Prin urmare, 12.700 reprezintă o cifră extrem de mică.

Nu neapărat. Uneori executăm manevre cu mai multe efective militare şi mai multe mijloace. La aceste exerciţii însă vor participa atâţi militari câți v-am spus, întrucât nu am considerat necesară prezenţa unor efective sporite.

Manevrele sunt programate într-o fază critică a relaţiilor Rusia-NATO. De aceea mulţi le consideră o provocare. Tocmai acum şi tocmai în occident...

Urmărim foarte atent actualele evoluţii, printre altele în sistemul şi în arhitectura securităţii Europei. Iar aceste evoluţii şi demersuri - mai ales din partea Alianţei Nord-Atlantice, ne preocupă. Mă refer la extinderea consecventă a NATO către Est, în ciuda promisiunilor scrise din timpul procesului de reunificare a Germaniei.  

Dar poate extinderea NATO către Est se explică tocmai prin politica agresivă a Rusiei, printre altele în estul Ucrainei şi peninsula Crimeea.

În primul rând, NATO se află la graniţele noastre. Rusia nu stă la graniţa Germaniei sau a Franţei, vă rog să ţineţi seama de acest aspect. Deci cine este forţa motrice? De aceea aş dori să abordăm problema şi dintr-un alt unghi. Manevrele "Zapad 2017" nu sunt un motiv ca NATO să stea direct la graniţa rusă. 

Nu vă temeţi că aceste exerciţii vor alimenta tensiunile dintre NATO şi Rusia?

Nu. Nu ne temem în primul rând fiindcă, repet, manevrele nu sunt îndreptate contra NATO. Şi asta în ciuda politicii agresive a Alianţei faţă de Rusia.   

De fapt, ce întreprinde Rusia pentru stingerea conflictului? Pentru a face din nou posibilă cooperarea cu NATO cum era cândva? În perioada preistorică parcă...

Aţi formulat foarte corect. Nu dorim ca această cooperare să rămână în perioada preistorică. Există un trecut şi un prezent, dar credem că ar trebui să existe şi un viitor. Sunt sigur că acest viitor este aproape. Şi mai cred că vom fi din nou în relaţii bune cu NATO şi că va fi reluată minunata colaborare NATO-Rusia în cadrul Consiliului (n.r. Consiliul de Securitate).      

Cât timp estimaţi că va mai trece?

Cel mult un an, doi.

De unde această certitudine?

Nu este siguranţă de sine, aveţi dreptate, ci o certitudine. Pacea are un preţ mare. Ştim lucrul acesta mai bine ca oricine altcineva. O ştiu şi forţele NATO. Pacea este fragilă. Se constată, printre altele, şi în Europa.  

Să revenim la actualele manevre militare: pot dormi liniştiţi oamenii din estul Europei şi din ţările baltice?

În mod sigur. Vorbesc serios!

Un interviu realizat de Juri Rescheto.