Opinie: Încă un an cu Iliescu în libertate

A mai trecut un an fără ca Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al aviației militare Iosif Rus, trimiși în judecată pentru crime împotriva umanității, să fie condamnați. În 34 de ani care s-au scurs de la evenimentele tragice din decembrie 1989 nu a existat nici voința politică a tuturor partidelor care au guvernat de a face lumină în Dosarul Revoluției, nici proba curajului și a independenței magistraților care au avut în mână cele 3.330 de volume ale celui mai amplu proces postcomunist. Tergiversări, strămutări, declinări de competență ale instanțelor de judecată, refacerea rechizitoriilor, toate acestea au fost ingredientele spălării pe mâini a magistraților. Dosarul Revoluției se află acum la Curtea de Apel București și e greu de crezut că procesul se va încheia prea curând. Ca simplă informație, Ion Iliescu are 93 de ani.

Datoriile unor magistrați față de fostul președinte al FSN

Care este asul din mânecă pe care l-a avut mereu Ion Iliescu în această epopee fără sfârșit? Evident că în cei zece ani (trei mandate) în care a deținut puterea a avut toate pârghiile de a amâna procesul sine die. Magistrații în funcție au putut fi șantajați pentru trecutul lor pătat din timpul comunismului, inclusiv ca informatori ai Securității. Dar între timp, marea lor majoritate au ieșit din sistem sau au pierit în mod natural. Cum poate un inculpat care are sute de morți pe conștiință, așa cum arată și rechizitoriile procurorilor, să nu calce nici măcar o jumătate de pas într-o sală de judecată timp de 34 de ani?

Președintele Klaus Iohannis a declarat într-un mesaj cu ocazia Zilei Victoria Revoluției Române și  a Libertății că „Dosarul Revoluţiei nu are încă un deznodământ, iar această situaţie pătează memoria celor care au luptat şi şi-au dat viaţa pentru libertatea noastră. Până când justiţia nu va fi înfăptuită, în lipsa unei concluzii clare şi concise asupra vinovaţilor şi a asumării răspunderii faţă de victime, nu putem discuta despre deplina reconciliere cu trecutul dureros“. În urmă cu patru ani, președintele declara că „statul român trebuie să acționeze cu celeritate în ceea ce privește aflarea adevărului“.

A avut președintele Iohannis pârghiile necesare pentru a determina judecarea cu celeritate a inculpaților din Dosarul Revoluției pentru ca în felul acesta să putem discuta despre „deplina reconciliere cu trecutul dureros?“ Sigur că le-a avut, din moment ce președintele este cel care numește procurorul șef al Parchetului General, șefii principalelor parchete, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ).

Iliescu, între președintele României și liderul loviturii de stat

Cel mai controversat episod al epopeei Dosarului Revoluției s-a petrecut la începutul anului, când Înalta Curte și-a declinat competanța în această speță pe motiv că între 22 și 27 decembrie, când au fost ucise peste 800 de persoane, Ion Iliescu nu era președintele statului. Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au făcut această „descoperire“ abia după trei ani, când au retrimis dosarul la Parchetul Militar pentru administrarea de noi probe.

Desfășurarea evenimentelor pune în discuție ce rol a jucat Iliescu începând cu 22 decembrie. A fost sau n-a fost șeful statului? În după-amiaza zilei în care au apărut „teroriștii“, fostul președinte a primit onorul militar în fața Ministerul Apărării ca orice șef de stat. Consiliul Frontului Salvării Naționale condus de Ion Iliescu a preluat toată puterea, și-a subordonat toate ministerele, toate instituțiile politice, toate structurile de comandă ale Armatei și Securității. Ce titulatură să găsim pentru cel care avea în mână toată puterea? Liderul loviturii de stat sau șeful statului?

Să admitem că Ceaușescu a fost președintele României până în 25 decembrie când a fost împușcat la Tîrgoviște după o mascaradă de proces și că până atunci am avut doi șefi de stat, unul care deținea toată puterea și altul care nu mai putea ordona nici măcar unui primar de comună. Dar și după 25 decembrie au mai murit oameni tot din cauza intoxicărilor populației cu știri alarmiste, care pot fi puse pe seama liderului FSN. Din acel moment, poate fi numit Ion Iliescu președinte al României? Care e diferența dintre un șef de stat și un președinte în nomenclatorul Justiției? E o falsă dilemă în lungul drum al Dosarului Revoluției.