Potrivit procurorilor de la DNA Constanța, înaltul prelat i-ar fi promis unui om de afaceri, martor în dosar, că va interveni la Secretariatul de Stat pentru Culte pentru obținerea unei finanțări de 800.000 de lei în vederea efectuării unor lucrări de construcție și renovare a unor biserici din Arhiepiscopia Tomisului. Cererea a fost depusă la data de 27 iulie anul acesta. La solicitarea HotNews, secretarul de stat pentru Culte Ciprian Olenici a precizat că „cererea a fost retrasă, în data de 1 septembrie, printr-o solicitare a Arhiepiscopiei Tomisului, deoarece a fost identificată o altă sursă de finanțare“.
Cine i-a vândut informația lui Teodosie că înțelegerea pe care a avut-o cu „omul de afaceri“, în realitate un preot, a fost investigată de jurnaliștii de la Recorder, anchetă în urma căreia procurorii DNA s-au sesizat? În plus, dacă a fost găsită o altă sursă de finanțare, de ce nu a fost făcută publică, înainte ca procurorii să înceapă ancheta penală împotriva arhiepiscopului Tomisului? Ce se ascunde în spatele acestei afaceri care nu a fost dusă până la capăt, fiind abandonată după doar o lună de la punerea la cale a finanțării de către Secretariatul de Stat pentru Culte?
Reacția Patriarhiei Române a fost transmisă de purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu: „Sancționarea și combaterea acestui flagel societal, (corupția) care poate afecta inclusiv Biserica, este în primul rând o datorie morală“. Dacă verbul ar fi fost folosit la trecut, adică „a afectat“, am fi avut dovada unei recunoașteri oneste a Patriarhiei că și preoți și ierarhi din rândul BOR au fost judecați și condamnați pentru acte de corupție.
Fraudarea de fonduri europene ̶ dosar clasat
Arhiepiscopul Teodosie a mai fost implicat într-un dosar penal pentru fraudarea a 200.000 de euro din fonduri europene prin Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Concret, a fost trimis în judecată împreună cu câțiva complici pentru emiterea de acte false privind exploatarea a 300 de hectare de teren în perioada 2010-2016. Procurorii au constatat că din 2010 terenul pe care ar fi trebuit să fie cultivată viță de vie fusese lăsat pârloagă. În 2020, Teodosie și complicii săi au fost achitați definitiv de Înalta Curte de Casație și Justiție. De neînțeles e că chiar procurorii DNA au cerut condamnarea cu suspendare, după ce inițial ceruseră pedeapsa maximă.
ÎPS Teodosie are o avere de invidiat, dar și amnezii repetate în declarațiile de avere din ultimii ani. Potrivit Newsweek, el nu poate justifica 100.000 de euro pe care îi avea în conturi și care după un an au dispărut fără a fi achiziționat bunuri care să acopere suma.
La finalul oricărei declarații de avere scrie negru pe alb: „Prezenta declarație constituie act public și răspund potrivit legii penale pentru inexactitatea sau caracterul incomplet al datelor menționate.“ Curtea de Conturi sau ANAF ar trebui să citească cu voce tare acest angajament.
Mită, plagiate, violuri
Biserica Ortodoxă Română e stat în stat iar Sfântul Sinod mușamalizează deseori cazuri de corupție care nu au intrat în vizorul organelor de anchetă. Mulți preoți sau clerici au firme prospere cu parteneri politicieni, polițiști, primari. Nu toți sunt ușă de biserică, drept pentru care cotizează sub diferite forme pentru prosperitatea superiorilor. Nu am auzit de cazuri în care un preot corupt să fie dat pe mâna organelor de anchetă de către Comisia Canonică, Juridică și pentru Disciplină a Sfântului Sinod.
O serie de articole dar și preoți onești și curajoși au dezvăluit modul în care un preot tânăr poate să primească o parohie. Legal, un absolvent al Facultății de Teologie o poate obține doar prin concurs. În realitate, costul unei parohii ajunge la mii sau zeci de mii de euro, sume care se împart la protopop și episcop sub formă de donații. Nu este o practică generală, dar ea există, și e greu de crezut că reprezentanții Sfântului Sinod nu au cunoștință de această fraudă sub numele de „mită pentru haina preoțească“.
Sunt de notorietate cazurile în care profesori de la facultățile de Teologie îi obligă pe studenți să le cumpere cărțile, unele dintre ele plagiate. Mediatizarea agresiunilor sexuale la care s-au dedat unii preoți au ținut de-a lungul anilor prima pagină a ziarelor, însă ulterior subiectul a fost lăsat de izbeliște.
Doar un exemplu. Preotul Visarion Alexa, cercetat penal pentru că a agresat sexual o femeie chiar în timpul spovedaniei, a fost pus inițial sub control judiciar, iar în timpul anchetei și-a recunoscut fapta. Alte opt enoriașe depuseseră plângere că au fost agresate sexual sau chiar violate. În martie anul acesta, preotul a fost trimis în judecată doar pentru agresarea primei femei, celelalte plângeri fiind clasate pe motiv că au trecut 90 de zile de la comiterea faptei.