Opinie: Seceră moartea, iar președintele se piaptănă

Vineri, 22 octombrie, Institutul Național de Sănătate Publică (INSP) a raportat pentru ultimele 24 de ore 15. 410 de noi infectări cu virusul SARS-CoV-2 și 357 de decese. În spitale sunt internați 20.071 de bolnavi de COVID-19, dintre care 1.848 se zbat între viață și moarte în secțiie ATI.

Bilanțurile oficiale sunt însă menite a duce oamenii în eroare, întrucât numărul infectărilor e raportat la numărul de teste efectuate, ceea ce îndeobște nu se comunică sau se comunică în așa fel încât marea parte a populației, prostită mereu de politicieni, să nu poată descifra dimensiunea dezastrului.

Cu o incidență alarmantă a infectării cu virusul SARS-CoV-2 scăpate de sub control (coincidență: datele catastrofice reale au început să fie comunicate oficial abia după congresul PNL), România rămâne în continuare doar în starea de alertă.

În aceste condiții, un grup de profesioniști români din Rețeaua de Solidaritate (inițiativa transfrontalieră ce reunește medici și cercetători români din țară și din diaspora) a făcut apel la autorități, printr-o scrisoare deschisă publicată miercuri, pentru a colabora în vederea opririi dezastrului sanitar. Redau un insert din scrisoare deschisă:

„Vă rugăm să deconectați cât mai rapid deciziile medicale epidemiologice de decizia politică, prin instituirea rapidă a unui grup de experți cu susținere ministerială, dar neafiliați politic, care să poată coordona independent gestionarea vaccinării, care să poată emite decizii sanitare esențiale, fără amestecul sau controlul factorului politic. Acest grup de experți trebuie să reunească și specialiști în comunicarea medicală, responsabili de conectarea unor părți relevante din societate, și care să fie capabili să realizeze inclusiv un dialog real cu reprezentanții cultelor.“

Criza pandemică reclamă decretarea stării de urgență

Începând de luni, vor fi impuse restricții severe împotriva infectării cu COVID-19, a comunicat președintele Iohannis după o ședință de lucru pe care a avut-o cu (i)responsabilii pentru gestionarea pandemiei, dar nici pe departe suficiente la scara dimensiunilor dezastrului, în situația în care secțiile ATI sunt arhipline, numărul bolnavilor infectați din spitale crește de la o zi la alta iar morgile nu mai fac față morților care au pierdut bătălia pentru viață.

Restricțiile care vor intra în vigoare peste două zile impun prezentarea certificatului verde în toate spațiile închise, mai puţin la magazinele alimentare şi la farmacii. Evenimentele private, nunţile, botezurile vor fi interzise total, nici măcar persoanele vaccinate nu vor mai avea voie să organizeze astfel de întâlniri, a anunțat ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila.

De ce nu au fost impuse aceste restricții chiar de a doua zi, joi, 21 octombrie, după ce președintele Iohannis a ținut miercuri o ședință cu factorii de decizie? Nu cumva și pentru faptul că începând de vineri, 22 octombrie, până joia viitoare, 28 octombrie, în Capitală are loc pelerinajul de Sfântul Dimitrie cel Nou, ocrotitorul Bucureștiului? „Biserica e cu noi“, pare a fi sloganul președintelui.

De la demagogia patetică a lui Iohannis la moartea care seceră printre noi

Singura măsură radicală, anume decretarea stării de urgență, stă în pixul președintelui Klaus Iohannis. După ce săptămâni întregi a evitat să iasă în public, președintele a făcut marți seara, 19 octombrie, o declarație de presă la Palat prin care s-a spălat pe mâini de răspundere, acuzând autoritățile, în speță pe Florin Cîțu, că nu au gestionat cum trebuie criza pandemică.

Tot marți a fost ziua cea mai neagră de la începutul pandemiei. Bilanțul morților și al bolnavilor de la ATI, dintre care mulți vor ieși cu picioarele înainte – cuvintele sunt crude, nu e așa, domnule președinte? –, l-a făcut, într-un stil demagogic-lacrimogen (cine va fi fost conțopistul care i-a scris discursul?), chiar președintele:

„18.863. Nu este un simplu număr, sunt 18.863 de inimi de români care de astăzi bat cu teamă de necunoscut, cu teama că sunt bolnavi de COVID-19, fiecare dintre ei cu familii și oameni dragi care poate au luat și ei, la rândul lor, boala. 574. Nu este un simplu număr, sunt 574 de inimi de români care au încetat să mai bată fiindcă au pierdut lupta cu acest virus ucigaș.[...] 1805. Nu este un simplu număr, sunt 1805 români care se luptă minut de minut pentru fiecare respirație, pentru fiecare gură de aer“.

Vaccinarea anti-COVID este singura soluţie pentru a opri valul pandemic „foarte agresiv“, a spus șeful statului, adăugând că este necesară adoptarea în regim de urgenţă de către Parlament a prevederilor privind certificatul verde sau a altor măsuri care să ducă la „reducerea pe termen scurt a mobilităţii şi interacţiunii umane“.

Nu toți suntem agramați în ale vieții

Cu toate măsurile ce vor fi votate de parlament, n-aveți cum să scăpați, domnule președinte, dacă nu decretați starea de urgență.

Măștile de unică folosință sunt un mijloc de protecție împotriva infectării departe de a fi suficient. Cea mai mare parte a populației le folosește pentru că sunt ieftine și ușor de procurat, printre care și casierii de la supermarketuri, funcționarii din instituțiile publice, parlamentarii, guvernanții, primarii, vânzătorii din piețe, taximetriștii, personalul din bănci, inclusiv unii dintre medici.

Mulți conaționali folosesc măștile de unică folosință nu doar pentru că sunt ieftine, ci și pentru că sunt mai „estetice“ decât, de exemplu, cele de tipul KN95-FFP2 (mult mai eficiente pentru a limita răspândirea virusului), care ne transformă chipul într-un cap de rinocer. Măști de unică folosință poartă și multimilionarii în euro autohtoni. Probabil că în virtutea aceluiași comandament estetic. Chiar și dumneavoastră, domnule președinte, pe care o parte covârșitoare a votanților nefeseniști v-au ștampilat cu DA pentru două mandate, iar acum își dau cu pumnii în cap.

Întrebare: Cum ne-am putea închipui că ’nea Vasile din Ciorogârla aruncă masca în hârdău după ce a purtat-o la crâșma din sat? Dar pensionarii neștiutori, vânzătorii din piețe, măturătorii de la ADP, săracii mahalalelor, oamenii străzii, care sunt un adevărat focar de infectare cu virusul care omoară într-o săptămână peste două mii de bărbați și femei, bătrâni și tineri, adolescenți și copii, până și nenăscuții din burta mamelor infectate?

Pe de altă parte, în același scenariu al relaxării pandemice, ne întrebăm câte palme, spălate sau murdare, precum cele ale șantieriștilor sau zugravilor, care intră în dughene sau în supermarketuri pentru a-și cumpăra cele două sute de grame de parizer, o franzelă și o roșie, în pauza de prânz, ating legumele și fructele pentru a le alege pe cele pe plac, caserolele cu mezeluri și lactate, la fel, pe alese, pâinile și încă atâtea sortimente pentru de-ale gurii? Câte palme ating tastele bancomatelor, cărucioarele pentru cumpărături care nu sunt niciodată dezinfectate ?

Peste tot afișe lipite de geamurile magazinelor, băncilor, instituțiilor de tot soiul îți temperează vigilența: „Dezinfectăm zilnic…“

Avem datoria de a da curs prezumției de vinovăție

Să fim serioși. Cu același pix semnează zeci sau sute de clienți la ghișeele băncilor. Am văzut în mod curent persoane ieșind de la bancă fără a folosi dezinfectantul. O dată am uzat de datoria de cetățean ce dictează să fii responsabil și de protecția celuilalt și am atenționat un personaj iresponsabil să folosească dezinfectantul. „Ce ai, bă, nu ți-e bine?“ mi-a șuierat în ureche. Sigur că nu mi-era bine. Dar cu cine să te pui? Cu de-ai lui Șoșoacă?

În țările europene cu o civilizație exersată de multe secole, dezinfectarea spațiilor închise, a mijloacelor de transport în comun, a cărucioarelor pentru cumpărături, a tuturor obiectelor pasibile de a fi atinse de mai multe mâini e la ordinea zilei. La noi, folosirea dezinfectanților e la fel de rară ca și folosirea săpunului.

Cred că azi, când sirenele ambulanțelor urlă a moarte, ar fi trebuit să fim în stare de urgență, în carantină, în lockdown, iar nu în stare de alertă. Și mai cred că tuturor decidenților, începând cu președintele Iohannis, trebuie să le aplicăm prezumția de vinovăție.

Doar astfel am putea deveni cetățeni activi, luându-i de guler pe cei care ne conduc, zgâlțâindu-i din fotoliile lor comode pe care scrie o funcție, iar pecetea celor care le ocupă vremelnic.