Moldova, o mostră de justiție selectivă care șochează

Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău a refuzat joi să-l înregistreze pe Dorin Chirtoacă în calitate de participant în campania electorală pentru referendumul inițiat împotriva sa, deoarece nu a depus actele personal, ci prin reprezentant. Edilul suspendat nu avea cum să depună dosarul personal, deoarece se află în arest la domiciliu. Justiția, suspectată de subordonare politică, l-a „înzestrat” cu două dosare penale după ce a devenit clar că liberalii din Parlament nu vor vota trecerea la sistemul electoral mixt – sistem mult râvnit de democrații lui Vlad Plahotniuc și de socialiștii pro-ruși și votat în cele din urmă de aceștia cu ajutorul popular-europenilor lui Iurie Leancă, în pofida recomandărilor Comisiei de la Veneția de a nu schimba sistemul proporțional. Supărați, liberalii au părăsit la sfârșitul lunii mai alianța controlată de Plahotniuc, iar guvernarea, acuzată că și-a subordonat justiția și autoritatea electorală, a pedepsit liberalii dând undă verde referendumului inițiat de socialiști privind revocarea primarului liberal de Chișinău.

L-au „legat” și-l „bat”

După refuzul Consiliul Electoral de Circumscripție Chișinău de a-l înregistra pe Dorin Chirtoacă în calitate de participant în campania electorală pentru referendum (pe motiv că nu a depus actele personal), avocații edilului s-au adresat Curții de Apel cu solicitarea de a-i permite primarului să iasă din casă pentru a depune personal dosarul la Consiliul Electoral. Curtea de Apel a respins însă solicitarea, invocând temerea că, în libertate, Chirtoacă ar putea influența martorii în cele două dosare în care este cercetat. Curtea de Apel și Consiliul Electoral pur și simplu l-au lipsit pe Chirtoacă de dreptul la reacție în campania anti-Chirtoacă inițiată de socialiști. Aceștia din urmă au fost înregistrați de Consiliul Electoral fără nici o problemă și au împânzit Chișinăul cu panouri electorale anti-Chirtoacă.

Liderul PL, Mihai Ghimpu, a cerut joi, în Parlament, ca președintele Comisiei Electorale Centrale să fie invitat în Legislativ pentru a da explicații. Solicitarea i-a fost respinsă însă.

Anterior, magistrații i-au interzis lui Dorin Chirtoacă să meargă inclusiv la o înmormântare. Și nici la Congresul Autorităților Locale și Regionale al Consiliului Europei (al cărui vicepreședinte este Chirtoacă), care se desfășoară în aceste zile la Strasbourg, nu i-au permis să meargă. „În viziunea instanței, această notă (invitația la Congres adresată lui Dorin Chirtoacă – n.n.)demonstrează caracterul nefondat al argumentului apărării privind natura personală și indispensabilitatea plecării inculpatului la congresul enunțat”, a argumentat instanța. Adică, Chirtoacă putea delega pe altcineva să participe la evenimentul respectiv.

Chirtoacă nu-i ca Șor

Modul în care acționează magistrații și autoritățile statului în raport cu Dorin Chirtoacă (în privința căruia nu există încă o sentință de condamnare) este diametral opus modului în care au acționat în privința lui Ilan Șor, primarul de Orhei, despre care raportul „Kroll 1” (compania americană „Kroll” investighează furtul unui miliard de dolari din trei bănci moldovenești în 2014) scrie că acest om de afaceri şi asociaţii săi „au jucat un rol esenţial” în coordonarea activităţilor privind furtul, subliniindu-se că acesta a fost „unul dintre beneficiari, dacă nu chiar singurul”. Mai mult, deși a fost condamnat la 7 ani și 6 luni de închisoare pentru delapidări în proporții deosebit de mari de la „Banca de Economii” (este învinuit că ar fi obținut peste 5 miliarde de lei moldovenești de la „Banca de Economii”, pe care le-ar fi spălat apoi prin firme off-shore), acesta a fost lăsat în libertate până când hotărârea de condamnare va deveni executorie, adică până când Curtea de Apel o va examina și doar dacă o va menține. Șor se declară nevinovat. Astfel, el continuă și astăzi să gestioneze bani publici din fotoliul de primar de Orhei.

Iar magistrații nu au avut nici o reticență atunci când avocații lui Ilan Șor au cerut (ca și avocații lui Dorin Chirtoacă acum) acordul instanței ca clientul lor să meargă, la începutul acestei luni, la Strasbourg, la o întâlnire cu eurodeputații. Și a mers. Și-a făcut chiar și poze în fața instituțiilor europene pe care le-a postat pe rețelele de socializare. Iar potrivit unui comunicat al Partidului Șor (pe care și l-a înființat primarul de Orhei) „la sfârşitul zilei, deputaţii europeni au fost invitaţi la o cină organizată în stil moldovenesc (…) şi au admirat evoluţia unor ansambluri de muzică şi dansuri populare”.

Mai mult, în 2015, în timp ce se afla în arest, Ilan Șor s-a înscris în cursa pentru funcția de primar de Orhei (pe care a câștigat-o). Atunci el a fost eliberat tocmai pentru a-și putea exercita drepturile în calitate de concurent electoral. Adică, a fost eliberat ca să poată face agitație electorală.

UE nu mai plătește pentru așa „reforme”

La 11 octombrie, UE a anunțat că a blocat suportul de 28 de milioane de euro destinat pentru reforma justiției moldovenești. „UE a urmărit cu atenție procesul de implementare a reformelor și a notat că autoritățile din Republica Moldova au arătat un angajament insuficient pentru a implementa reforme în sectorul justiției”, a explicat Delegația UE la Chișinău. „UE analizează modalitățile prin care ar putea ajuta cetăţenii moldoveni în anii care vin. Vrem să oferim prioritate proiectelor care îmbunătăţesc direct viaţa moldovenilor”, a precizat noul șef al Delegației UE, Peter Michalko.