Opinie: Guvernul în complicitate cu AUR - pe urmele Rusiei

Acest gest prin care guvernul execută dorințele AUR face parte dintr-o strategie mai largă a României, conturată de un grup influent de parlamentari transpartinici, fanatici ai susținerii familiei tradiționale. Din facțiunea pro-familia fac parte și parlamentarii AUR: împreună au reușit, de pildă, să-l propulseze la CEDO pe judecătorul lor favorit, iar deputata Alianței pentru Unirea Românilor de Neamț, nu s-a sfiit să se laude pe facebook cu votul ei pro-Familia și reușita eliminării candidatului pro-drepturile omului. 

După referendumul eșuat în care liberalii și social-democrații au încercat să introducă în Constituție interdicția mariajului gay, pentru a scoate definitiv de pe orbită obiectivele minorității LGBT, politicienii din linia cea mai dură au făcut o alianță neoficială în care se susțin reciproc și mai ales își susțin obiectivele. Între ei se află senatorul PSD, Titus Corlățean, deputatul PNL Ben Oni Ardelean, fost pastor baptist, deputatul PNL Robert Sighiartău, liderul AUR, George Simion. Ei reușesc să-i coaguleze împotriva LGBT pe toți ceilalți parlamentari liberali, social-democrați și AUR.

Ideea guvernului de a contesta decizia CEDO vine pe această linie. Într-o astfel de încercare, Bucureștiul nu are nicio șansă potrivit specialiștilor consultați de DW, fiindcă guvernul a fost deja găsit vinovat în decizia din luna mai a acestui an pentru încălcarea Articolului 8 din Convenția CEDO,  privind „dreptul la respectarea vieţii private şi de familie”. 

În România, cuplurile de același sex nu sunt recunoscute; în cazuri limită în spitale, aparținătorii nu pot decide unul pentru celălalt; nu pot ridica de la morgă corpul partenerului în caz de deces; nu pot face demersurile de scoatere a certificatului de deces; nu se pot moșteni unul pe celălalt. Prin decizia Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) de acum trei luni România era obligată să instituie o formă legală de protecție a cuplurilor formate din persoane de același sex. Cea mai simplă formulă ar fi fost adoptarea parteneriatului civil, prin care toate cuplurile, indiferent de sex pot avea drepturi similare cu cele căsătorite. 

România refuză să aplice această decizie a CEDO prin înaintarea cauzei la Marea Cameră a Curții de la Strasbourg. În acest fel, Bucureștiul trage de timp și adoptă strategia Rusiei, deși în cazul României contestația la Marea Cameră nu mai are rost, tocmai fiindcă există precedentul rusesc. Pe scurt, la începutul acestui an, CEDO a adoptat o decizie în cazul Fedotova și alții împotriva Rusiei prin care țările membre ale Consiliului Europei au obligația de a recunoaște familiile formate din persoane de același sex și de a le proteja prin reglementări clare.

Într-un comunicat de presă trimis de Asociația ACCEPT se precizează că amânarea implementării hotărârii CEDO prin adoptarea unui set de legi care să asigure protecție și recunoaștere familiilor LGBT este nu este doar „o încălcare a Convenției Europene a Drepturile Omului” ci și „o dovadă de nepăsare a statului față de nevoile cetățenilor pe care ar trebui să-i reprezinte”.

De altfel, Contestația depusă de România nu înseamnă o rejudecare a cauzei. În perioada imediată, contestația va fi analizată de un complet filtru, care decide întâi de toate dacă este admisibilă. Neadmiterea i-ar putea face de rușine pe juriștii guvernului care au acceptat să meargă mai departe cu procesul, în loc să le explice decidenților că trebuie să gândească o nouă legislație.

România preferă să urmeze  și acum Rusia, în această speță, prin repetiție, așa cum a făcut-o  și prin argumentație atunci când s-a prezentat în fața judecătorilor CEDO, explicând că societatea nu este pregătită să accepte și să oficializeze parteneriatele gay.