Opinie: Cui ar folosi atragerea României în conflict?

Chiar dacă ar fi fost așa, militarii români știu exact ce trebuie să facă. Purtătorul de cuvânt al MApN, generalul Constantin Spînu spune că România este pregătită să gestioneze situația în care o dronă sau o rachetă rusească ar putea să cadă, accidental, pe teritoriul țării, că există măsuri graduale, de tipul celor luate de Polonia. Nici Bucureștiul și nici aliații săi nu vor să facă, însă, din țânțar armăsar. După cum ne explica un înalt oficial din zona Apărării, în situația neplăcută în care spațiul autohton ar fi lovit neintenționat de Rusia și nu ar exista efecte devastatoare, România nu ar avea niciun interes să escaladeze. În cazul în care ar exista o amenințare concretă din partea Moscovei, Bucureștiul poate cere aplicarea Articolului 4 din Tratatul Nord-Atlantic, potrivit căruia statele membre NATO „vor avea consultări comune ori de câte ori vreuna dintre ele va considera că îi este amenințată integritatea teritorială, independența politică sau securitatea.”

Șeful diplomației de la Kiev, Dmitro Kuleba a revenit aseară asupra acestui subiect pe care îl abordase mai devreme și ministerul Apărării din țara vecină, insistând că Ucraina are dovezi care arată că teritoriul românesc ar fi fost lovit de ruși în noaptea de duminică spre luni, când mai multe drone trimise de Moscova au atacat porturile ucrainene de la gurile Dunării. Bucureștiul a negat vehement prin comunicate de presă și prin declarații clare ale miniștrilor Apărării și de Externe. Teritoriul românesc nu a fost lovit de drone ruseşti sau de resturi ale acestora în atacul aerian asupra portului Izmail, a subliniat ministra de Externe Luminiţa Odobescu, aflată într-o vizită la Berlin. Înaintea ei, ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, infirmase ”în mod categoric” informaţiile despre drone ruseşti care ar fi căzut pe teritoriul României, explicând că monitorizările armatei demonstrează că „în niciun moment mijloacele de atac utilizate de Federaţia Rusă nu au generat ameninţări militare directe la adresa teritoriului naţional sau apelor teritoriale ale României”. Cu toate acestea Dmitro Kuleba a contrazis declarațiile oficialilor români sugerând că aceștia mint: „nu are rost să negăm că acolo a căzut ceva”, „afirmăm cu autoritate, cu dovezi, că au fost drone Shahed care au zburat acolo. Avem dovezi fotografice că ceva a căzut acolo".

Șefa diplomației române a răspuns acestor insistențe precizând că „Rusia continuă în mod cinic să atace infrastructura civilă, nepermiţând Ucrainei să îşi exporte cerealele. Bineînţeles, există riscul unor accidente sau incidente, dar deocamdată nu a fost cazul". Noul atac asupra porturilor dunărene ale Ucrainei a avut loc cu câteva ore înainte de întâlnirea președinților turc și rus.

Recep Tayyip Erdogan și Vladimir Putin s-au văzut la Soci, pe malul Mării Negre, pentru a discuta mai ales complicațiile economice din regiunea pontică, pe fondul războiului violent declanșat de ruși în Ucraina. Starea de permanentă de insecuritate care există în Marea Neagră după ieșirea Rusiei din Acordul cerealelor este perpetuată de Moscova, care a anunțat imediat după suspendarea Inițiativei privind exportul cerealelor că va trata orice navă încărcată cu grâne ucrainene ca pe o țintă militară. Până acum aproape două luni, cerealele din Ucraina puteau fi exportate grație culoarului din Marea Neagră negociat anul trecut de Turcia și ONU cu Rusia. Președintele Turciei spera să-l convingă pe omologul său să revină asupra Acordului și să lase din nou un culoar de trecere pentru navele care transportă semințe și cereale ucrainene. Putin a răspuns încă de la început că e gata să accepte această ofertă, dar cu unele condiții. Este vorba despre un Memorandum pe care Moscova să-l semneze cu ONU și care să permită exporturile rusești de alimente și îngrășăminte, care deși nu fac obiectul sancțiunilor, nu pot fi făcute în special din cauza restricțiilor privind plățile. Pe scurt, Moscova cere ca Banca Agricolă a Rusiei să fie reintegrată în sistemul internaţional de plăţi SWIFT, de la care UE a deconectat-o în iunie 2022, ca parte a sancţiunilor impuse de Occident în urma invadării Ucrainei. 

După discuțiile de ieri dintre liderii turc și rus, Erdogan a declarat că „pe bună dreptate” Putin nu vrea să revină în Acord, dacă 44% dintre cerealele ucrainene merg către statele europene: „pentru a putea face paşi comuni cu Rusia, Ucraina trebuie să îşi flexibilizeze abordarea”, iar „cerealele să fie trimise către ţările africane cel mai puţin dezvoltate şi afectate de sărăcie". De altfel, potrivit datelor Națiunilor Unite, Africa nu a fost niciodată cu adevărat punctul terminus pentru cerealele ucrainene, iar în urma Acordului din Marea Neagră, mai puțin de 13 la sută din totalul exporturilor și doar o parte din acestea au mers ca ajutor alimentar către așa-numitele țări cu probleme. Foreign Policy scria de curând că Inițiativa pentru cereale care traversează Marea Neagră nu e atât despre copiii subnutriți de pe continentul african, cât despre pierderile care afectează statele bogate.

Președintele Turciei pare oricum gata să accepte șantajul Rusiei în schimbul revenirii liberei navigații în Marea Neagră. Încet, încet lumea începe să cedeze în fața agresorului, găsind portițe de scăpare în favoarea Moscovei. Ucraina, după cum spunea șeful diplomației de la Kiev, așteaptă la rândul ei ca tratativele începute de Turcia și ONU cu Moscova să dea rezultate, iar grânele să poată traversa rapid marea. Între timp, ruta ocolitoare prin România este cea mai scurtă și mai sigură pentru ucraineni. Kievul beneficiază de altfel de sprijinul total și nelimitat al Bucureștiului, de aceea e neclar de ce insistă să demonstreze că loviturile rusești de la Gurile Dunării ar fi afectat și România. Cui ar folosi atragerea României în conflict? Escaladarea în regiunea pontică și implicarea NATO în război e totuși o ipoteză tulburătoare, care ar putea avea efecte catastrofale.