Cotidianul austriac Der Standard citează condițiile în care Viena ar fi de acord cu primirea României și Bulgariei, dar și combinațiile diplomatice care ar fi îndulcit lucrurile. Între alții este citat Ronald Lauder, fostul ambasador american la Viena, care în calitatea lui de președinte al Congresului Mondial Evreiesc s-a întâlnit săptămâna trecută cu premierul Marcel Ciolacu în Statele Unite ale Americii.
Liderul PSD, care se pregătește asiduu pentru cursa prezidențială încearcă din răsputeri să arate că poate face jocuri nu doar în interior, ci și în afară. A fost primul lider străin care s-a grăbit să meargă în Israelul imediat după atacul Hamas din 7 octombrie, a făcut recent o vizită de lucru la Washington, iar sâmbătă a anunțat că România va fi primită cu aeroporturile în Schengen încă de anul acesta.
Marcel Ciolacu a vrut neapărat să demonstreze că acolo unde liberalii lui Nicolae Ciucă au eșuat, el va reuși. Testul Schengen era unul dintre obiectivele prin care și-a măsurat forțele. S-a dat peste cap și împreună cu el tot sistemul s-a pus în mișcare pentru a atinge acest obiectiv vechi de mai bine de un deceniu. Deocamdată, e doar declarația prin care se laudă primul-ministru, Marcel Ciolacu: „Am spart gheaţa! Austria şi-a flexibilizat poziţia în ceea ce priveşte spaţiul Schengen şi este de acord cu ridicarea graniţelor aeriene pentru România. Asta înseamnă că românii nu vor mai sta la cozi interminabile atunci când zboară în interiorul Uniunii Europene”. Ministrul de Interne, liberalul Cătălin Predoiu e mult mai reticent și spune că acceptul Austriei pentru intrarea României în Schengen cu graniţele aeriene a venit doar printr-o declaraţie de presă, ceea ce nu ar fi chiar o poziţie oficială. Abia zilele viitoare se va lămuri totul, la Forumul Salzburg din Slovenia, unde ministrul român de Interne se va întâlni cu omologul său austriac Gerhard Karner. Ministrul român de Interne sugerează că România vrea să devină cu totul parte a Spațiului Schengen fiindcă are „cele mai scăzute cifre de migraţie ilegală din Europa”, fiindcă toți partenerii strategici cu interese aici „au de câștigat” și fiindcă România a demonstrat că-și poate proteja granițele. Fostul premier Dacian Cioloş crede că Marcel Ciolacu n-ar trebui să se laude că românii au primit „jumătate din dreptul pe care îl au” și că „nu avem de ce să fim fericiţi că acceptăm mila (...) și osciorul austriac”.
O aderare a României doar cu aeroporturile nu rezolvă mare lucru, dar ar fi un semnal bun și o speranță: transporturile între Bulgaria și România vor merge mai repede, iar cozile de peste 10 ore ale camioanelor la intrarea în Ungaria s-ar elimina. Companiile de transport pierd două miliarde de euro anual pentru că România nu este în Schengen, fiecare în jur de 20% din cifra de afaceri.
Viena, care și-a exercitat dreptul de veto anul trecut, ar fi de acord cu primirea României și Bulgariei în Schengen, dacă cele două state primesc solicitanții de azil sirieni și afgani din Austria, iar Bruxelles-ul va tripla misiunea Frontex în Bulgaria și va investi mai mulți bani în infrastructura granițelor din cele două state, potrivit Der Standard citat de G4media.ro. E greu de crezut, însă, că Austria ar putea pune în mod oficial condiția referitoare la azilanți, chiar dacă părțile ar putea agrea o astfel de soluție pe sub masă. Ideea i-ar fi de mare ajutor Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), mai ales că George Simion consideră intrarea României în Schengen doar cu aeroporturile un „fruct otrăvit”. Frica de străini poate fi încă folosită de radicali în comunitățile periferice și în zonele rurale, de unde își extrage AUR electoratul.
Fiecare partid vrea să tragă un profit din primirea sau neprimirea României în Schengen. Marcel Ciolacu înțelege că trebuie să performeze acolo unde oamenii nu au încredere că poate reuși, în special în politica externă, pentru că adversarii lui cred că nu are nicio șansă devreme ce nu știe limbi străine și are o educație precară. Premierul are, în schimb, consilieri și diplomați bine înșurabați, unși cu toate alifiile care îl ajută mai mult decât a făcut tot aparatul guvernamental pentru Ciucă.
Nu e exclus, deci, să marcheze acolo unde liberalii și liderii USR n-au reușit să avanseze. E o tradiție post-decembristă ca sistemul să-i ajute pe social-democrați și să-i saboteze pe ceilalți. Dar nimic nu e bătut în cuie, pentru că aproape jumătate din statele Schengen și-au închis granițele, belgienii au vorbit și ei despre amânarea lărgirii Spațiului de Liberă Circulație, în Suedia, există presiuni similare și nu e sigur nici că Olanda va da undă verde Bulgariei, iar România și Bulgaria pot intra în Schengen doar împreună, pentru că frontiera pe Dunăre dintre cele două state nu e securizată.