Opinie: Ce fel de Justiție vor candidații pentru Cotroceni?

Pentru Nicolae Ciucă, Justiția nu e un domeniu prea important în arhitectura viitorului președinte, după cum rezultă din programul intitulat „Prioritățile mele”, pe care l-a prezentat aseară. 

Liderul PNL promite totuși „să intre în confruntare” cu orice politician dacă află că încearcă să se folosească de puterea sa pentru a influența justiția. Adică exact ce a făcut el ca prim-ministru când au fost publicate dovezile că și-ar fi plagiat teza de doctorat și când a fost salvat printr-o piruetă juridică de Marius Voineag, cel care ca răsplată avea să ajungă șeful Direcției Naționale Anticorupție. În programul său de aspirant la Cotroceni, Nicolae Ciucă menționează că sistemul juridic trebuie să găsească „ritmul și tonul corect al luptei cu corupția”. Dar din „Prioritățile” lui nu se înțelege ce-ar putea face el ca președinte pentru ca într-adevăr Justiția să nu mai fie influențată de politicieni, demnitarii corupți să nu fie descoperiți în campania electorală, procesele să dureze mai puțin, antisemiții să dea socoteală în fața Justiției, nu a Curții Constituționale.

Premierul Marcel Ciolacu nici măcar nu are un capitol despre Justiție în proiectul lui prezidențial intitulat „Calea sigură pentru România”. De ce? Pur și simplu pentru că, după cum spune premierul, „am vorbit prea mult despre justiție. Gata, funcționează justiția, hai să o lăsăm în pace”. Pentru el totul e perfect: magistrații care trebuie răspund la telefon, iar cei care fac gesturi de curtoazie pentru PSD și clienții partidului ar putea primi funcții mai mari cu bani mai mulți și cu influență decisivă asupra mersului țării. Marcel Ciolacu e mulțumit și doar așteaptă să-i vină rândul pentru a-i recompensa pe cei din sistemul juridic care au pus umărul alături de ai lui la dărâmarea aproape definitivă a statului de drept. 

Candidata USR, Elena Lasconi și fostul număr 2 al NATO, Mircea Geoană au în schimb propuneri care depășesc generalitățile și apatia liderilor partidelor tradiționale. Lasconi, de pildă, este de părere că DNA are nevoie de un audit european, pe baza căruia ar trebui reformată procuratura anticorupție. Mai mult, în proiectul reprezentantei USR Direcția Națională Anticorupție trebuie să-și extindă competențele și asupra magistraților suspectați că fac compromisuri, iar Agenția Națională de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate merită întărită pentru ca statul să poată recupera averile făcute din corupție. Lasconi crede că e nevoie de „proceduri rapide pentru licitarea și vânzarea bunurilor sechestrate” și promite că va sprijini digitalizarea instanțelor și serviciilor juridice pentru ca populația să aibă un acces mai rapid la justiție. Necesitatea digitalizării apare și în programul „Angajamentul meu” propus de Mircea Geoană, care susține de asemenea „auditarea performanței” instituțiilor publice, inclusiv a celor din Justiție, prin aplicarea indicatorilor OECD, Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică unde și România așteaptă să fie primită. În ce privește DNA, Geoană crede că trebuie aplicate recomandările GRECO, Grupul Statelor împotriva Corupției, organism al Consiliului Europei. Fostul secretar general adjunct al NATO insistă în proiectul său prezidențial asupra prevenirii corupției și spune că ar fi necesară „implicarea sectorului privat și a societății civile” în proiectarea sistemului de integritate publică.

Modernizarea sistemului juridic prin digitalizare apare doar la Geoană și Lasconi, pentru ceilalți aducerea informațiilor la un numitor comun devine periculoasă. Clienții și patronii lor politici se pot găsi printr-o simplă căutare în aceeași zonă de clarobscur. 

Niciunul dintre candidații cu șanse să ajungă la Cotroceni nu vorbește, însă, despre prerogativele importante ale președintelui în materie de Justiție: (i)președintele poate prezida ședințele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), deși până acum doar Traian Băsescu a folosit această pârghie pentru a-i obliga pe magistrații din CSM să nu mai întârzie reformele esențiale; (2) nu în ultimul rând, președintele numește și eliberează din funcții judecători și procurori. Klaus Iohannis a numit în funcții de procurori șefi persoane care nu primiseră avizul CSM, asumându-și în acest fel stagnarea și recăderea în trecut. Nimic nu e gratuit, însă, în astfel de numiri, totul e subscris unui interes, de aceea felul în care apare Justiția în programele prezidențiale spune multe despre cei care vor să ajungă la Cotroceni.