Opinie: Ce-a căutat Iohannis la Washington și ce-a primit?

Marile cancelarii occidentale sunt preocupate de acest subiect, de înarmare, de găsirea soluțiilor pentru conservarea păcii și de câștigarea războiului cu Rusia. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a reluat recent ideea trimiterii trupelor NATO în Ucraina pentru a sprijini această țară în fața ofensivei ruse. În plus, liderul de la Elysee insistă cum a făcut-o și în primul său mandat asupra ideii unei Europe independente din punct de vedere militar de ajutorul american, ca și cum o astfel de detașare s-ar putea face în vreme ce războiul se află la marginea continentului. Deocamdată niciun alt lider european nu s-a declarat entuziast față de propunerile lui, iar România cu atât mai puțin, cu cât este riverană la Marea Neagră și are în istoria ei din ultimii trei sute de ani experiența războaielor între ruși și turci la graniță sa de Est.

Președintele Klaus Iohannis nu a încercat să dea răspunsuri la meditațiile președintelui francez, fiindcă România are alte priorități la frontierele ei cu războiul. Klaus Iohannis le-a enumerat în fața omologului său american, Joe Biden: (i) întărirea Flancului Estic fiindcă deși există acele grupe gata de bătălie, cum sunt Battlegroups, este nevoie de descurajarea adversarului: Descurajare înseamnă să fim echipați ca lumea, înseamnă să avem o producție din industria de Apărare care este suficientă. Știți foarte bine că ajutorul pentru Ucraina gâfâie într-o zonă sensibilă: proiectilele de artilerie. „Descurajare - explică președintele român - înseamnă să devenim noi mai puternici, iar pentru asta, da, trebuie să alocăm sume mai mari pentru industria de Apărare, pentru cei care se ocupă de achiziția de sisteme”; (ii) apoi pentru prima dată un lider european înțelege că un sistem funcțional pentru Flancul Estic înseamnă „o acoperire logistică pe măsură”. Președintele Klaus Iohannis pleacă de la axioma că „Orice armată se oprește dacă nu mai are carburant”, și crede că statele est-europene trebuie să aibă un sistem de alimentare pe întreg Flancul Estic; (iii) Klaus Iohannis a recunoscut că România va renunța cel mai probabil în viitorul foarte apropiat la una din cele patru baterii Patriot pe care le gestionează Armata. Dar președintele român așteaptă să vadă ce poate primi în schimb de la americani. Klaus Iohannis nu a spus ce-a discutat mai exact la acest punct, iar negociatorii autohtoni nu s-au dovedit întotdeauna foarte inspirați.

Un punct de inflexiune în convorbirea de ieri a președintelui român cu omologul său american a fost și candidatura lui Klaus Iohannis pentru conducerea NATO, mai ales că în spatele lui stă impunător doar Viktor Orban, omul care lucrează intens la divizarea spațiului euro-atlantic. La întrebarea dacă Joe Biden îl susține, Klaus Iohannis a declarat doar că ei doi „au decis să continue dialogul”. Se înțelege că președintele american nu și-a schimbat opțiunea de a-l vota pe premierul Olandei Mark Rutte. România și Ungaria nu-l iartă însă pentru pozițiile lui de superioritate și boicotare a Estului. În fond, Mark Rutte, s-a opus ani de zile aderării României la Spațiul Schengen. Ministrul de Externe al Ungariei Péter Szijjártó, a spus acum o lună că țara lui nu-l va sprijini pe premierul demisionar olandez, Mark Rutte, în încercarea de a deveni Secretar General NATO, pentru felul cum a vorbit cu Ungaria în 2021. Atunci, mulți au criticat Ungaria pentru o lege văzută ca anti LGBT, iar Rutte a insistat că obiectivul său este „să îngenunchez Ungaria” în această privință. Majoritatea statelor est-europene sunt revanșarde cu privire la premierul olandez, dar fiecare își face propriile negocieri. Președintele român crede că prin candidatura lui nu dezbină Alianța, ci aduce în discuție noi teme de dezbatere. Oare premierul ungar, singurul care a spus tranșant că-l susține, ce subiect aduce? Ideea clemenței față de Rusia invadatoare? Și ce subiect nou aduce Klaus Iohannis prin candidatura lui? Înaintea summit-ului aniversar al NATO de la începutul lunii iulie, când se împlinesc 75 de la fondarea celei mai mari organizații defensive din istorie, marile puteri ar fi vrut să aibă un candidat unic pentru conducerea Alianței, ca simbol al unității și pentru a evita folosirea candidaturilor din interiorul NATO ca troc pentru funcțiile care se vor distribui la nivelul UE după alegerile europaralamentare din 9 iunie.

În urmă cu aproape o lună Consiliul Atlantic, un think-tank american foarte cunoscut, a anunțat că președintele Klaus Iohannis va primi premiul „Distinguished International Leadership Award” pe 2024 pentru „cariera sa remarcabilă, pentru conducerea exemplară a României şi pentru rolul său de lider transatlantic şi european”. Acest premiu a fost oferit în anii trecuți mai multor președinți americani, inclusiv lui Joe Biden, dar și unor oficiali europeni, între care cancelarul Helmut Kohl și prim-ministrul britanic Tony Blair.

Președintele român s-a folosit de acest premiu ca de o trambulină pentru a ajunge la Casa Albă și a discuta probleme acute, cum ar fi securizarea Mării Negre, aducerea mai multor muniții și arme sofisticate în România, mai ales unele care să-i intimideze pe cei care ar avea intenția unei invazii.