Care e riscul alianței propuse de Polonia României

Atunci s-au opus mai ales Germania și Franța plecând de la premisa că Rusia nu trebuie enervată, că echilibrul european e mai important decât extinderea spațiului continental de securitate. Astăzi, balanța de forțe este în favoarea Vestului, dar Moscova a disturbat Europa, economic și politic, iar liniile de fractură între statele care susțin necondiționat alături de americani efortul ucrainenilor și celelalte care au diferite dileme se accentuează. Nu totul e la suprafață, dar pe dedesubt plăcile tectonice ar putea să producă la un moment dat cutremure. 

România se află alături de Polonia pe o nouă axă geostrategică de-a lungul căreia se strâng nemulțumiri împotriva politicilor de la Bruxelles și se consolidează noi alianțe. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki a vorbit în recenta sa vizită la București despre Axa Nord-Sud de cooperare, care în urmă cu câțiva „ar fi putut să pară ceva dubios”, dar care astăzi „este o necesitate”. Șeful guvernului de la Varșovia s-a referit la dezvoltarea infrastructurii rutiere și pe calea ferată dintre România și Polonia, dar și despre unele „planuri strategice semnificative de viitor”, „foarte ambițioase din punct de vedere economic, investițional, de afaceri”. Morawiecki subliniază însă mai ales ambițiile strategice din triunghiul Polonia, România, Ucraina: în acest spațiu în care trăiesc peste 100 de milioane de oameni se poate crea o comunitate economică și militară funcțională și eficientă.

Planul polonez, pe care oficialii români nu l-au respins presupune relații militare privilegiate cu Statele Unite ale Americii și o alianță imediată a Bucureștiului și Varșoviei în interiorul Uniunii Europene: ambele direcții sunt îmbrățișate de premierul român și par să se potrivească pe calapodul majorității electoratului autohton. Inclusiv criticile la adresa Bruxelles-ului pe care premierul polonez nu s-a sfiit să le reia în capitala română: „Nu putem privi Uniunea Europeană ca pe cei care trebuie să fie ascultați și care trebuie să aibă întotdeauna cele mai bune soluții transportate într-o valiză la București sau la Varșovia”. Mateusz Morawiecki nu s-a oprit la observații de suprafață, ci a mers mai departe, fără să fie contrazis de primul ministru român: din punctul său de vedere, România și Polonia au fost jucate și de cei din Est şi de cei din Vest. „Bineînţeles, nu se poate compara presiunea din Vest faţă de cea din Est - a subliniat  Morawiecki -, dar trebuie să ne dăm seama că primele decenii naive de transformare, de capitalism erau, în acelaşi timp, decenii în care am fost în mare parte folosiţi pentru scopurile proprii ale Europei occidentale”. La Forumul Economic România-Polonia desfășurat la București săptămâna trecută, șeful guvernului de la Varșovia a menționat care sunt pericolele pe care cele două state trebuie să le combată la Bruxelles și care provin mai cu seamă dinspre marile companii multinaționale care adesea reușesc să-și impună interesele în legislația europeană. Contrabalansarea acestor interese poate fi făcută de o coaliție de state estice conduse de România și Polonia, care în viitor ar trebui să mizeze pe dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii în opoziție cu multinaționalele.

România și Polonia încearcă în același timp să mobilizeze și celelalte state est-europene pentru a promova interesele regionale de moment, așa cum făcea altădată Grupul de la Vișegrad. La ordinea zile sunt acum mai ales nemulțumirile fermierilor români și polonezi. Vineri, Mateusz Morawieck a anunţat că Uniunea Europeană ar trebui să reintroducă taxe vamale asupra produselor agricole ucrainene dacă afluxul acestora care împinge în jos preţurile pe pieţele UE, nu poate fi oprit prin alte mijloace. În scrisoarea trimisă preşedintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, premierii, Poloniei, României, Slovaciei, Ungariei, Bulgariei au propus mai multe măsuri pentru limitarea distorsiunilor provocate de importurile ucrainene, adăugând că, dacă acestea nu vor da rezultate, ar trebui reintroduse tarife şi cote.

Un triunghi strategic post-război format de România-Polonia-Ucraina ar putea într-adevăr întări poziția statelor estice în raport cu cele vestice. Principala problemă în această construcție va fi însă deficitul democratic. Conservatorii polonezi s-au îndepărtat deja mult de statul de drept și de filosofia occidentală a drepturilor omului, în vreme ce în România, justiția e tot mai controlată politic, iar cea mai mare parte a presei pare subordonată diferitelor interese de partid. Marele risc al unor astfel de coagulări regionale va fi o discrepanță care se adâncește pe axa democratică între Estul deficitar al continentului și Vestul cu tradiții instituționale puternice.