Olaf Scholz se deplasează în Ucraina. În sfârșit!

Au trecut mai bine de 110 zile de la declanşarea celei mai barbare crime de război ale lui Vladimir Putin în Ucraina și cea mai brutală exterminare a unor orașe întregi și a oamenilor care trăiesc acolo. Cancelarul german Olaf Scholz și-a adunat tot curajul politic și, împreună cu Mario Draghi și Emmanuel Macron, a plecat să se întâlnească la Kiev cu Volodimir Zelenski, în semn de solidaritate cu Ucraina. 

Deși necesară de multă vreme, deplasarea lui Scholz în capitala ucraineană transmite un mesaj important lui Putin și cu un impact mai puternic decât o discuție telefonică. 

Scholz a subliniat, nu o dată, că intenţionează să meargă la Kiev abia când va obține rezultate concrete. Or, din această perspectivă, nu puțină lume se întreabă ce anume poate oferi cancelarul federal. Dacă Ucraina trebuie să fie capabilă să se apere singură - ceea ce se presupune că este obiectivul explicit al celor trei șefi de stat europeni - atunci ţara are nevoie de arme grele. Și, pe cât posibil, de muniția aferentă. 

Politica lui Scholz este o manevră nu prea curajoasă

Politica lui Scholz de furnizare de armament greu s-a limitat până acum la promisiuni neonorate. Promis la 1 iunie, sistemul de apărare antiaeriană de ultimă generație Iris T-SLM, de care Ucraina are nevoie urgentă, nu va fi disponibil decât peste câteva luni. Iar marți, din cele patru lansatoare multiple de rachete Mars II promise, nu au mai rămas decât trei, după cum anunţă responsabilii de la Berlin.

Marea Britanie, Norvegia, Polonia, Republica Cehă, Slovacia și numeroase alte state au livrat arme grele. Numai Republica Federală Germania, de departe cea mai mare putere economică din Europa, nu a făcut încă un gest comparabil. Politica lui Scholz față de Ucraina glisează fără entuziasm între așteptările NATO și stările de spirit de zi cu zi ale colegilor de partid social-democrați cu înclinații pacifiste. 

Această politică nu este doar rezultatul unei comunicări defectuoase, ci și al lipsei unei strategii de politică de apărare. Ce mijloace financiare şi arme, pentru cât timp și în ce scop vor Scholz și ceilalți șefi de stat europeni să folosească în mod concret pentru ca Ucraina să se poată apăra singură?

Cu actuala Rusie pacea este iluzorie

Aceasta necesită însă o evaluare onestă și sobră a situației politice și militare. Pe termen mediu, Putin nu se va mulțumi numai cu îngenuncherea Donbasului. El caută să înhaţe toată Ucraina și chiar mai mult. Nu mai departe de săptămâna trecută, Putin s-a comparat cu Petru cel Mare, care a vrut să recupereze și să consolideze părți din Suedia în timpul războiului nordic de 20 de ani. Declarațiile sale sunt de luat în serios, evitându-se catalogarea lor drept drept fantezii rusești de mare putere.

Fapt este că pacea în Europa nu este posibilă cu această Rusie. Ea, pacea, trebuie apărată în unitate transatlantică împotriva acestei țări. Putin nu vrea pace, ci război, ţelul său fiind să modifice faţa Europei pentru mulți ani, dacă nu chiar decenii. Iar războiul va fi purtat cu toate mijloacele economice și financiare, cu urmări palpabile pentru fiecare gospodărie privată europeană.

Cât timp va mai accepta Europa poveri?

Pe termen scurt, în războiul de uzură din Donbas, Ucraina nu va reuși anul acesta decât cel mult să împiedice armata rusă să avanseze și mai mult. În definitiv, după giganticele pierderi suferite, armata lui Putin are nevoie de un respiro pentru a se regrupa în Donbas. Acesta ar fi momentul unei încetări temporare a focului pe care președintele Zelenski, oricât de greu i-ar pica această idee, trebuie convins să o accepte cu garanții de securitate occidentale. 

Factorul timp joacă un rol deosebit de important. De cât timp are nevoie Putin pentru a se reînarma? Când va primi în sfârșit Ucraina armele de care are urgent trebuinţă? De cât timp vor avea nevoie NATO și Bundeswehr (armata federală, n.r) pentru a fi din nou în stare să se apere, ori pentru a face față îndelungatului război? Și, nu în ultimul rând, cât timp vor mai suporta societățile europene povara economică?

Dacă dorește ca populația să îi susțină politica, șeful guvernului de la Berlin trebuie să-i pregătească pe germani în discursul său public pentru acest scenariu, schițat foarte pe scurt. Iar pentru aceasta este nevoie de leadership politic, nu de gesturi ezitante. 

Jörg Himmelreich este profesor afiliat la École Supérieure de Commerce à Paris (ESCP), Campus Berlin. Încă din 2007, el avertiza în publicația ”Internationale Politik”, a Consiliului German pentru Relații Externe, în legătură cu acțiunile lui Vladimir Putin.