Omnibusul Democraţiei Directe vine la Bucureşti şi Cluj

A plecat de la Wiesbaden, a traversat Alpii, a călătorit prin fosta Iugoslavie şi s-a oprit la Atena. Acum pleacă îndărăt spre Germania, însă pe un alt traseu. Astfel că pe 28 şi 30 octombrie, bucureştenii şi mai apoi clujenii se pot întâlni cu "Omnibusul pentru Democraţie Directă".

Se discută, în buza autobuzului cu etaj, despre artă şi cultură, despre bani şi economie, despre educaţie, despre ecologie, despre tot ce înseamnă democraţie şi poate implica direct cetăţeanul. Însăşi politica poate fi o artă, crede Johannes Stüttgen, artist şi fost elev-model al iniţiatorului proiectului, Joseph Beuys.

Stüttgen vroia, în anii 60, să spargă monotonia politică, visând să acceadă în Parlamentul federal cu partidul "Studenţi Germani". "Am vrut, chiar dacă nu ne făceam mari iluzii. Însă activitatea noastră, implicarea activă din acea vreme, s-a răsfrânt pozitiv asupra a ceea ce aveam să facem mai apoi în carierele noastre", explică Stüttgen.

Democraţia nu este un prag la care ajungi lenevind comod în canapea. Werner Küppers, artist la rândul lui, este de nouă ani coordonatorul proiectului şi şoferul Omnibusului în care şi-a amenajat şi un mic dormitor. Călătoreşte prin zone cu limbi pe care nu le-a învăţat niciodată însă "cred că, uneori, bariera lingvistică devine un atu: te concentrezi mai bine pentru a-l înţelege pe celălalt". Cât despre ce i-a oferit călătoria, Küppers pomeneşte despre islamul europenizat, în secole, pe care nu şi-l imagina şi pe care l-a descoperit la Sarajevo.

Probabil că unul dintre locurile ideale în care se poate discuta despre democraţie este sub Acropole. În curtea Şcolii Germane din Atena, echipa Omnibusului discută cu elevii din clasele superioare despre democraţia modernă, în cadrul unui seminar iniţiat de Goethe-Institut.

Printre cei care au conferenţiat s-a numărat şi Jan Reich - disidentul est-german care le-a povestit tinerilor din Atena despre "anul său de fericită anarhie democratică", referire la evenimentele petrecute în RDG acum 20 de ani, când totul a fost posibil - aşa cum nu mai fusese înainte şi nici după aceea n-a mai fost.

Despre democraţia prin referendumuri, practicată de un secol şi jumătate în Elveţia, a vorbit profesorul Andreas Auer din Geneva, recunoscând că "nu, cu siguranţă rezultatul unui referendum nu este mereu o decizie corectă, dar este legitimă şi ajută la intervenţia publică asupra jocului politic".

Autori: Jannis Papadimitriou / Cristian Ştefănescu
Redactor: Ovidiu Suciu