O ruşine
29 iulie 2011„O ruşine germană: tragedia norvegiană”. Astfel îşi titrează azi cotidianul berlinez Die Welt editorialul consacrat modului în care o parte din elita germană, cea politic corectă, a înţeles să reacţioneze la barbaria teroristă de la Oslo şi din insula Utoya, încercând să profite politic prin atacuri în trombă împotriva unora din formatorii de opinie conservatori.
Ziarul îi critică în context nu doar pe liderii opoziţiei de stânga ci şi pe demnitarii CDU. Dezavuat se vede bunăoară "ritualismul" expertului de politică internă creştin-democrat care, după masacrul norvegian, a revenit obsesiv la revendicarea reintroducerii în Germania a stocărilor de date personale obţinute din interceptări de comunicaţii electronice.
Note rele i se atribuie şi actualului şef al partidului social-democrat, Sigmar Gabriel. Liderul SPD s-a grăbit să-l identifice pe Thilo Sarrazin ca presupus vinovat pentru măcelul norvegian.
Ca autor al controversatei cărţi „Germania se autodesfiinţează”, Sarrazin, un fost senator social-democrat al guvernului berlinez, a devenit persona non grata pentru establishmentul politic corect, când a început să înfiereze neintegrarea în societatea occidentală a multor imigranţi musulmani.
Or, tentativa lui Gabriel de-al expulza pe incomodul său tovarăş din partid a eşuat din pricina popularităţii de care s-a dovedit că se bucură atât persoana cât şi cartea lui Sarrazin inclusiv în rândul germanilor cu opţiuni de stânga.
În fine, comentariul ziarului berlinez respinge şi atacurile la adresa lui Henryk M. Broder, un publicist incomod, autor al mai multor cărţi care condamnă tendinţa elitelor occidentale de a-şi încălca propriile principii democratice, pentru a nu risca să irite segmentul musulman al societăţii.
Lui Broder stânga îi reproşează o prezumtivă islamofobie şi instigare la ură împotriva musulmanilor, ceea ce, potrivit cotidianului Die Welt e cum nu se poate mai fals.
În privinţa scopului acestor atacuri maniheiste, tipice „pentru o împărţire simplistă a lumii” în alb şi negru, buni şi răi, lansate în siajul tragediei norvegiene, citim în ziarul berlinez: „Se încearcă re-tabuizarea dezbaterii cu privire la islam tocmai în acele zone ale ei, în care fanteziile imigraţioniste ale stângii au suferit cele mai dureroase înfrângeri”.
Die Welt critică atât nivelul acestei campanii, cât şi declanşarea ei „într-un moment „devastator” în care mai prevalează doliul pentru victimele masacrului norvegian.
Şi diverse alte articole apărute în presa apuseană tind să pună semn de egalitate între asasinul norvegian cu idei de extremă dreaptă şi populismul de dreapta din vestul continentului.
Spaţii ample continuă să se consacre şi incidentelor de la graniţa serbo-kosovară. În Balcani a revenit violenţa, titrează Die Welt, iar în Frankfurter Allgemeine Zeitung citim: „Calm tensionat la frontiera dintre Kosovo şi Serbia”.
Comentatorii germani atribuie în genere răspunderea pentru devastările şi vărsarea de sânge din zonă atât autorităţilor albaneze de la Priştina, după demersul lor unilateral de a acapara controlul asupra celor două puncte de frontieră, cât şi sârbilor, care s-au lăsat provocaţi.
În fine, multă cerneală continuă să curgă, de pildă pe prima pagină a ziarului Süddeutsche Zeitung din München, pe marginea incapacităţii congresmenilor americani de a se înţelege în disputa cu privire la plafonul datoriei publice. În consecinţă, scrie ziarul, "SUA se pregătesc să facă faţă incapacităţii de plată".
Autor: Petre M. Iancu
Redactor: Medana Weident