O nouă dispută între Atena și Ankara

Râul Evros formează granița naturală între Grecia și Turcia. În 2012, autoritățile elene au ridicat un gard din sârmă ghimpată cu o lungime de zece kilometri și trei metri înălțime pentru a preveni "migrația neregulată" din Turcia. 

În februarie 2020, președintele turc Recep Tayyip Erdogan a deschis granița pentru refugiați în direcția Greciei, aceștia fiind împinși cu forța înapoi de poliția greacă. Guvernul din Atena a declarat atunci că dorește să extindă gardul de frontieră cu Turcia. Mai întâi, o barieră de 26 de kilometri va fi construită în orașul de graniță Ferres.

Partea turcă a fost informată în acest sens la jumătatea lunii aprilie, precizându-se că lucrările de construcție vor avea loc doar pe teritoriu grecesc. Pe 11 mai, Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara a protestat împotriva proiectului, avertizând că experții turci și greci ar trebui să se reunească pentru consultări pentru asigurarea inviolabilității frontierei.

Un motiv de controverse în ambele țări este și faptul că delimitarea frontierei se poate modifica fără intervenție umană. Konstantinos Filis, director de cercetare la Institutul de Relații Internaționale din Atena, explică: "În timp, albia râului se schimbă. Este un lucru normal în această regiune. Fie și numai din acest motiv pot apărea modificări ușoare ale graniței", a spus politologul pentru DW.

Potrivit lui Filis, din motive meteorologice în ultimele luni s-a format o mlaștină pe râul Evros, care ulterior s-a uscat. Este vorba despre o suprafață mai mică de un hectar. Politologul crede că este dificil de stabilit în ce parte a graniței se află această zonă, subliniind că nu poate spune dacă forțele de securitate turcești au pășit pe pământ grecesc. 

La Atena, opoziția de stânga condusă de fostul premier Alexis Tsipras solicită o luare de poziție a guvernului "cu privire la acțiunile arbitrare și agresive ale Turciei". Statul Major Grec (GEETHA) neagă informațiile despre comiterea unei ilegalități de către soldații turci. 

Chiar și ziarul de dreapta Dimokratia, care rareori ezită să atace verbal Turcia, ridică un semn de întrebare: "A fost ocupat pământ grecesc?"

O dispută cu încărcătură simbolică

"Nu există putere străină pe pământ grecesc", a transmis Minister Afacerilor Externe de la Atena la sfârșitul săptămânii. Duminică, ministrul de externe Nikos Dendias a explicat într-un interviu acordat postului de televiziune Skai că astfel de informații sunt "absurde". În opinia sa, Turcia "militarizează disputele", dar Grecia ar face bine să nu cadă în această capcană.

Săptămânalul atenian To Vima relatează că experții și ofițerii militari turci au făcut deja măsurători pe râul Evros în regiunea Ferres, probabil nu numai pe pământ turcesc. Însă Ankara nu pare să fie interesată de escaladarea situației. Într-un interviu acordat publicației menționate, ambasadorul Turciei la Atena, Burak Özügergin, a afirmat că împărtășește poziția colegilor săi greci, potrivit căreia "aceasta este o situație pur tehnică și nu un conflict de frontieră".

Gard grecesc la graniță

Orice s-a întâmplat pe râul Evros, fricțiunile atestă o creștere a tensiunii între Grecia și Turcia (ambele state sunt membre NATO, n. Red.). În context, pare uitată așa-numita "diplomație a cutremurelor", apărută în urma cutremurelor succesive care au lovit ambele țări în vara anului 1999, în urma cărora s-a ajuns la un val de empatie și sprijin din partea grecilor și turcilor. 

După cutremurul care a zguduit Izmirul, echipele grecești de intervenție s-au grăbit să se deplaseze la locul devastării. La scurt timp, capitala greacă Atena a fost la rândul ei lovită de un cutremur puternic, iar turcii nu au pregetat să își ajute vecinii. Disponibilitatea reciprocă de a ajuta a asigurat o perioadă relativ lipsită de stres între cele două țări, ce poate părea aproape firească pentru generațiile tinere.

Însă cel târziu după tentativa eșuată de puci împotriva lui Erdogan din vara anului 2016, nori negri s-au ridicat din nou peste Marea Egee. În acea perioadă, mai mulți ofițeri turci au fugit în Grecia, unde au solicitat azil. Până în prezent, sistemul judiciar grec a refuzat extrădarea lor în Turcia, gest în care președintele Erdogan vede un afront. 

Politica de migrație readuce la suprafață tensiunile

Nu în ultimul rând, un "moment de cotitură important", explică politologul Filis, este izbucnirea, în februarie, a violențelor la punctul de trecere a frontierei de la Kastanies / Pazarkule, când Erdogan a dorit să vadă mii de refugiați trecând granița către UE. Calculul lui nu a funcționat. "Pentru Erdogan, aceasta a fost o pierdere de prestigiu, pe care acum încearcă să o compenseze cu un comportament agresiv, de pildă prin trimiterea de soldați turci pe râul Evros", crede analistul.

Ar fi putut poliția greacă să reacționeze diferit în acel moment? Filis consideră că autoritățile nu au avut de ales când au decis împingerea înapoi a migranților. "Ce credeți că s-ar întâmpla dacă peste 20.000 de nou veniți ar ajunge peste noapte pe tărâm grecesc? Grecia și întreaga UE s-ar afla sub o presiune imensă", este de părere politologul.