O guerrillero de origine bulgară în fruntea Braziliei

Fiică a unui imigrant bulgar, Rousseff şi-a început cariera politică în anii 60, ca luptător de gherilă.

Are 62 de ani, este bunică, a făcut închisoare, în anii 70, pentru a deveni, apoi, funcţionar public. În ultima perioadă a fost şefa de cabinet a deja celebrului Lula da Silva, preşedintele celei mai înfloritoare dintre economiile Americii de Sud. Din această postură, asimilată de brazilieni funcţiei de prim-ministru, a intrat în cursa pentru şefia statului, pe care a câştigat-o, atrăgându-şi susţinerea a 56% dintre brazilieni. Dilma Roussef urmează să-şi preia funcţia începând cu 1 ianuarie, dată la care expiră cel de-al doilea mandat - şi ultimul constituţional - al actualului preşedinte.

Luptătoarea de gherilă din urmă cu peste 40 de ani s-a născut într-o familie bine aşezată din pătura mijlocie a statului Minas Gerais. Părinţii ei deţineau mai multe proprietăţi imobiliare, ceea ce nu a împiedicat-o pe tânăra crescută cu servitori şi lecţii private de pian şi franceză să se alăture grupărilor paramilitare, după lovitura de stat din 1964. Şi-a plătit rebeliunea cu trei ani de închisoare, începând din 1970, fiind condamnată pentru asocierea în crime şi spargeri de bănci.

Un deceniu mai târziu avea să ajungă secretar de stat responsabil cu mineritul în statul Rio Grande do Sul pentru ca, în anii 80, să i se alăture lui Lula da Silva în Partidul Muncitorilor şi să primească, de la începutul acestui mileniu, diverse responsabilităţi ministeriale şi prezidenţiale de rang înalt.

Începând cu luna aprilie s-a concentrat exclusiv pe construirea imaginii de candidat ideal pentru şefia statului federal sud-american, fiind susţinută intens de Lula. Departe de a avea carisma şi calităţile de negociator ale predecesorului şi mentorului său, Dilma Rousseff şi-a creat, în schimb, imaginea unei "doamne de fier", intrasigentă şi bine determinată.

În afara promisiunii de a scoate din sărăcie 20 de milioane de brazilieni, noul preşedinte are ca misiune imediată pregătirea Campionatului Mondial de Fotbal din 2014 şi a Jocurilor Olimpice de la Rio din 2016. În plus, va fi obligată să calmeze - în avantajul exporturilor - creşterea monedei naţionale, realul. Aceasta înseamnă şi o misiune diplomatică deloc simplă, întrucât primeşte moştenire de la Lula da Silva relaţii destul de tensionate cu Statele Unite şi China, acuzate de Brazilia că duc un război monetar.

Autor: Cristian Ştefănescu / ag
Redactor: Ovidiu Suciu