O Finlandă naţionalistă

Tocmai finlandezii să creeze astfel de probleme? Oli Rehn, el însuşi finlandez, probabil că şi-a pus deja de mai multe ori această întrebare, mai ales că este comisarul european pentru afaceri monetare.

"Aceasta nu este o criză a monedei euro, ci una a datoriilor publice", spunea, acum câteva săptămâni, Oli Rehn. Probabil că, la vremea aceea, Rehn nu intuia faptul că aproape 20 la sută din concetăţenii săi au pus ştampila de vot în dreptul "Adevăraţilor Finlandezi", formaţiune naţionalistă eurosceptică.

Întrebat dacă rezultatul alegerilor din Finlanda ar putea schimba Europa, purtătorul de cuvânt al lui Rehn a răspuns răspicat că nu, declarând: "nu cred că suntem într-o situaţie care necesită să avem o poziţie". Pe de altă parte, acelaşi reprezentant al lui Oli Rehn şi-a exprimat speranţa că "Finlanda îşi va respecta promisiunile făcute deja".

Şeful Coaliţiei Naţionale, Jyrki Katainen, care ar urma să devină următorul prim-ministru, a declarat după aflarea rezultatului electoral că formaţiunea sa politică a scris istorie. Totuşi, conservatorii, care fac parte din actualul guvern, aflat pe final de mandat, au repurtat o victorie electorală la limită. Naţionaliştii, în schimb ("Adevăraţii Finlandezi"), au obţinut 39 de locuri în parlament.

Din cele 200 de locuri care urmează să fie ocupate în Parlament, 44 vor reveni conservatorilor Coaliţiei Naţionale, 42 Partidului Social Democrat şi 39 naţionaliştilor.

Nu puţini sunt cei care consideră că scorul electoral obţinut de "Adevăraţii Finlandezi" se datorează în mare parte liderului acestei formaţiuni politice, Timo Soini, un eurosceptic convins, care nu a uitat să abordeze în campania sa electorală subiecte sensibile în Finlanda, precum imigraţia. De asemenea, el a vorbit deseori despre desfiinţarea predării obligatorii a limbii suedeze, una dintre cele două limbi oficiale din ţară şi limbă maternă pentru circa 6% din populaţie. Ministrul de Externe suedez, Carl Bildt, a reacţionat îngrijorat, declarând că „o Finlandă care întoarce spatele regiunii nordice şi Europei ar fi o o cu totul altă ţară".

Cât priveşte ajutorul destinat ţărilor UE aflate la ananghie, sondajele cele mai recente indică faptul că 47% dintre alegători se opun strict unui ajutor internaţional pentru ţările din zona euro aflate în criză.

Autor: Leon Stebe / Vlad Drăghicescu
Redactor: Rodica Binder