1. Mergi direct la conținut
  2. Mergi direct la meniul principal
  3. Accesează direct mai multe site-uri DW
EducațieRomânia

Transformarea unor texte despre Holocaust în benzi desenate

8 octombrie 2024

Presshub.ro: O expoziție spune o poveste din istoria dură a Holocaustului din Banat, documentată de elevii a două școli: Școala Gimnazială 18 din Timișoara și Liceul „Iulia Hasdeu” din Lugoj.

https://p.dw.com/p/4lXtj
Cimitirul evreiesc din Iași - în memoria victimelor Holocaustului din România
Istoria Holocaustului - proiect pentru școli din RomâniaImagine: picture alliance/dpa

Dacă treci acum prin Piața Unirii din Timișoara, vezi rânduite cu fața către Muzeul Național de Artă și spre splendida Casă Brück opt panouri galbene cu o expoziție neobișnuită. De departe pare o poveste în benzi desenate pentru copii. De aproape însă vezi personaje în uniformă nazistă, oameni bătuți și schingiuți.

Despre proiectul inițiat de Institutul „Elie Wiesel” au aflat peste 130 de elevi de la mai multe școli din Timișoara și din județ la o dezbatere organizată în sala festivă a Comunității Evreiești din Timișoara. Introdusă în programă de anul școlar trecut ca disciplină obligatorie la clasa a XI-a, Istoria evreilor. Holocaustul i-a familiarizat întrucâtva pe copii cu un trecut care nu trebuie uitat.

Cum devine desen un document istoric

Proiectul „Istorii locale ale Holocaustului” a început în 2023 cu implicarea a zece școli din orașe ca Sibiu, Oradea, Lugoj, Timișoara, Tg.Jiu, Cluj, Baia Mare, Sighet ș.a. Elevii selectați au avut de documentat povești locale ale Holocaustului pe care le-au transformat în scenarii și story-board-uri de bandă desenată. Apoi ilustratorul Octav Ungureanu le-a desenat.

Gabriela, Raluca și Orsolya au fost invitate de regizorul Florin Iepan, moderatorul întâlnirii,  să vorbească despre experiența lor în proiect.

„Eu nu am cunoscut istoria evreilor până la liceu. Proiectul ne-a învățat cum să citim documente și mărturii, cum să accesăm date și informații online. Am extras unele informații despre Martin, am scris textul așa cum ar trebui desenat”, a relatat Raluca.

Elaborarea n-a fost simplă, fiindcă elevii de azi nu știu cum arătau mijloacele de comunicare ale perioadei de război: un telefon sau un aparat de radio. Așa că investigarea Internetului a fost intensă.

Copiii din Banat au ales să spună povestea lui Martin Schottek, un tânăr evreu strămutat de la Reșița la Oravița și inclus în 1941 în programul de muncă forțată la Detașamentul 102 Evrei, în cele mai nemiloase condiții. După un periplu prin mai multe locuri din țară unde erau duși la muncă, Martin este eliberat.

Cifrele nu iartă

Dezbaterea, care a atins și prezentul confruntat cu un reviriment agresiv al extremei drepte, secondate și de extrema stângă, a rememorat împrejurările Holocaustului din Banat: legile antisemite au fost aplicate evreilor bănățeni, intelectualilor (profesori, avocați, medici, farmaciști) li s-a interzis să practice. Bărbați și, ulterior, femei au fost incluși în detașamente de muncă forțată sub autoritate militară. De-a lungul anilor, comunitatea bănățeană de 12.000 evrei în perioada interbelică s-a diminuat până azi la aproximativ 600 de evrei. La aceasta au contribuit și persecuțiile din timpul Holocaustului, care au stimulat emigrarea.

Holocaust înseamnă și deportarea țiganilor în Transnistria: 25.000 romi din toată România au fost transportați în Transnistria. Doar puțin peste jumătate au supraviețuit.

Copiii au recuperat o poveste locală atipică despre un comandant de jandarmi, maiorul Peșchir, care nu a aplicat măsurile dure ale deportării țiganilor nomazi în Transnistria, ci a verificat cu atenție listele, familie cu familie. Astfel au fost salvați sute de oameni.

O nouă disciplină la liceu: Istoria evreilor. Holocaustul

În timp ce se dezbătea subiectul fierbinte al sterotipurilor etnice, în curtea interioară a Comunității Evreiești a ieșit să se răcorească un grup de elevi din clasa a XI-a de la Colegiul Tehnic „Emanoil Ungureanu”.  Și ei au în programă disciplina introdusă în anul școlar trecut, Istoria evreilor. Holocaustul.

„Până la ora de istorie, n-am auzit de Holocaust”, ne-a mărturisit Nicholas. Recent însă au văzut un documentar adus de profesor. „M-am înfiorat”, a subliniat Andreea. La întrebarea dacă au cunoscut vreun evreu, câteva eleve, Iasmina, Erica, Melisa și Francesca au ridicat din umeri. Adică prin ce s-ar deosebi un evreu de un român, ca să îl poți recunoaște. Gestul lor subliniază natural cât de absurdă și nedreaptă a fost discriminarea ucigașă a evreilor în Germania nazistă și în alte state cu guvernare fascistă.

Citiți articolul integral pe Presshub.ro.