O aplicație oferă o voce comunității sinti și roma
24 octombrie 2022
În inima Berlinului, lângă Poarta Brandenburg, nu poți ignora nicio secundă numeroasele grupuri de turiști, zgomotul străzii și un murmur de voci. Însă când treci de poarta de oțel maro, totul devine brusc liniștit. Un luminiș înconjurat de copaci, cu Reichstagul în fundal. Este liniște. La ureche îți ajung foșnetul frunzelor și o notă tristă de vioară.
Ne aflăm în fața memorialului dedicat romilor europeni uciși în timpul național-socialismului. Locul pare să îi forțeze pe vizitatori să se oprească, să contempleze, mergând câțiva de-a lungul micului lac, pe lespezi de piatră cenușie ca un covor de cioburi.
Este un loc de mare însemnătate pentru Isidora Randjelovic, ea însăși femeie romă. Isidora, ai cărei bunici au fost supraviețuitori ai naziștilor, îmi arată numele orașelor scrise pe lespezile de piatră gri: Stutthof, Westerbork, Neuengamme. În mijlocul lacului se află un piedestal triunghiular cu o floare. Degeaba încerci să afli ce înseamnă toponimele, piedestalul triunghiular, sunetul de vioară din fundal, îmi explică Isidora. Ea și-a pus în gând să schimbe această stare de lucruri și a dezvoltat o aplicație pentru memorial împreună cu echipa organizației feministe "RomaniPhen": ”Keeping the Memory” (Păstrarea memoriei).
Un memorial interactiv
Isidora este liderul ”autoorganizării feministe” și face cercetări despre rasismul împotriva minorității sinti și roma. Ea testează la fața locului prototipul aplicației pe telefonul mobil. Pe ecran apare un memorial interactiv, în care pot fi găsite informații și relatări asociate diferitelor inscripții și elemente arhitecturale.
De exemplu, aplicația explică faptul că piedestalul triunghiular din mijlocul micului lac se referă la marcajele unghiulare ale prizonierilor din lagăre și că nota de vioară a fost compusă de muzicianul și politicianul sinti Romeo Franz. Ori că pietrele poartă numele lagărelor de exterminare și de concentrare sau a locurilor în care au fost împușcați sinti și romi.
Frunzele galbene ale copacilor și cerul albastru se reflectă pe suprafața apei. Este o zi însorită de toamnă. Ne plimbăm în jurul lacului și ne oprim lângă o placă de piatră pe care este scris Auschwitz. Pe memorialul interactiv al aplicației găsim aceeași piatră. Dacă faci clic pe ea, apar informații despre lagărul de concentrare și exterminare Auschwitz-Birkenau.
Pe Isidora a interesat-o să aducă în prim-plan poveștile supraviețuitorilor și ale urmașilor acestora. Supraviețuitoarea Ceija Stojka apare pe ecranul telefonului mobil. Artista austriacă, care a murit în 2013, povestește despre sosirea sa la Auschwitz-Birkenau. Martora contemporană își amintește întunericul, sârma ghimpată, setea, câinii care lătrau și SS-ul.
Continuăm prin memorial până la un panou lung cu informații: cronologia genocidului sintilor și al romilor.
Isidora critică faptul că această cronologie se concentrează pe făptuitori, se ocupă în principal de legislație, oferă cifre. Rezistența comunității, perspectivele feministe, narațiunile cotidiene ale comunității sinti și roma lipsesc. În aplicația sa, ea abordează aceste subiecte și le spune povestea prin interviuri, cântece ale celor persecutați, fotografii de familie, artă sau chiar benzi desenate.
"Avem nevoie de o prezență romă internațională aici. Acest memorial nu este unul oarecare. El ar trebui să fie memorialul central pentru copiii, femeile și bărbații din comunitatea sinti și roma din Europa care au fost uciși", explică Isidora.
Aducere aminte şi luare aminte
Activista este preocupată și de stabilirea unei legături cu prezentul: "Comemorarea nu este suficientă. Este nevoie și de a lua aminte. Trebuie să înțelegem cum consecințele epocii naziste au un impact chiar și în zilele noastre." Isidora își amintește de romii din statele fostei Iugoslavii care au manifestat la memorial pentru dreptul lor la azil. În țările de origine, ei sunt expuși unei puternice discriminări. Însă poliția din Berlin ar fi evacuat zona.
"Dreptul de azil a apărut ca o reacție la persecuția nazistă. Descendenții supraviețuitorilor nazismului, care suferă din pricina rasismului până în ziua de azi, nu au putut folosi acest drept de azil, deoarece există o separare clară între politica de comemorare și dreptul de ședere. Însă pentru persoanele din comunitatea romă, aceste lucruri nu pot fi separate. Prin urmare, aplicația își pune și întrebarea: ce legătură au toate acestea cu mine astăzi? Pentru că persecuția nazistă îi afectează pe toți oamenii în moduri total diferite, potrivit Isidorei.
La începutul anului 2023, pe memorial va exista un cod QR pentru aplicație. Aplicația poate fi apoi utilizată gratuit de către toți vizitatorii. Programul va fi disponibil în limbile germană și romani. O versiune în limba engleză este în curs de elaborare. Oferta se adresează în primul rând tinerilor și poate fi utilizată și în cadrul orelor școlare.
În viitor, Isidora ar dori să vadă un adevărat muzeu despre istoria și prezentul comunității sinti și roma, sau un site memorial cu informații și perspective cuprinzătoare. Aplicația este un prim pas în acest sens, spune ea: "Gândul că vizitatorii memorialului vor putea în curând să asculte și să citească istoria din relatările romilor prin intermediul aplicației mă bucură”.